Începuse din nou vacanţa. Fiacare cireşar se afla la casa lui, iar verişoara lui Dan, Ioana, i-a invitat pe aceştia să-şi petreacă vacanţa împreună la bunica ei. Singurul care era bucuros de această propunere era Tic.
Trei dintre cireşari, împreună cu Ioana, au plecat spre oraşul ''D'', un loc foarte renumit pentru bâlciul care se ţinea o dată pe an. Bunica Ioanei i-a dus pe copii la muzeul din oraş însă Tic, în loc să-i urmeze, s-a despărţit de ceilalţi şi s-a dus într-o încăpere unde a văzut nişte statui foarte valoroase numite „tanagrale”. Până ca ceilalţi să ajungă să vadă renumitele statuete, acestea au fost furate. Cei trei cireşari se confruntau din nou cu o nouă aventură.
Ei i-au chemat şi pe ceilalţi cireşari: Victor,Ionel, Lucia şi Ursu. Tic le-a arătat tuturor cireşarilor bâlciul din oraş. Unii dintre copii au jucat la „Roata norocului” dar n-au câştigat nimic deosebit, însă Tic, încăpăţânat, voia cu orice preţ statuia lui Fradaburidi.
Copilul şi-a făcut un plan ca să fure statuia fără să spună nimănui. Ceilalţi fiind atraşi de bâlci, a cărui roată a norocului părea să fie aranjată de proprietar, făcea ca nici un copil să nu câştige nimic de valoare.
Care sunt aventurile de la bâlci, dacă sau cum reuşesc să găsească statuile furate ? Este ceva despre care aţi vrea să citiţi.
Autor: Constantin Chiriţă
Editura: Albatros
An apariţie: 1984
Nr. pagini: 349
Format: 130 x 210
