Anastasia Steele şi Christian Grey au acum totul: dragoste, pasiune, intimitate, bogăţie şi o mulţime de posibilităţi privind viitorul lor. Însă Ana ştie că nu va fi uşor să trăiască alături de Fifty Shades. A fi împreună este o provocare plină de neprevăzut. Într-un fel sau altul, Ana trebuie să înveţe să împărtăşească stilul de viaţă opulent al lui Christian fără să-şi sacrifice propria identitate. La rândul său, Christian trebuie să-şi înfrângă dorinţa nestăpânită de control în timp ce se luptă cu demonii din trecutul său chinuitor. Tocmai când se pare că forţa iubirii lor va eclipsa orice obstacol, soarta conspiră pentru a face ca temerile cele mai adânci ale Anei să devină realitate.
Iată spumosul final al controversatei trilogii "Fifty Shades". Dacă în volumul întâi cuplul Anastasia Steel - Christian Gray părea cum nu se poate mai nepotrivit şi cititorul nu întrezărea nici o şansă reală de evoluţie pozitivă a relaţiei, în această ultimă parte, cei doi protagonişti sunt căsătoriţi. Treptat se dezvăluie din ce în ce mai mult din trecutul întunecat al frământatului Domn Gray, iar Anastasia îşi păstrează aceeaşi "pendulare" între supunere şi revoltă, ceea ce, trebuie să recunoaştem, dă întreg şarmul personajului.
Alte conflicte, atât interne cât şi externe, magistral dezvoltate de autoare, îţi vor capta interesul, iar toate firele ce te-au adus până în acest punct al lecturii vor fi soluţionate satisfăcător.
Trilogia "Fifty Shades" nu este pentru cei ce mustesc de pudoare. Este incontestabil erotică, cu destul de multe descrieri incomode, dar i-am acordat din timpul meu şi nu m-a dezamăgit. În definitiv, cu cât este controversa mai mare, cu atât vânzările cresc exponenţial. Te atrage prin curiozitatea "fructului interzis" şi te va convinge să parcurgi pagină după pagină, aproape fără să-ţi dai seama. Şi exact asta o face o carte de succes!
"Citind mult, visezi mai frumos și mai complex. Eu cred că oamenii care citesc devin, în timp, chiar mai frumoși. E ceva în ochii lor care-i face să arate mai bine pe stradă." Marius Chivu
miercuri, 29 martie 2017
Cincizeci de umbre întunecate, de E. L. James (Book #2)
Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate ale tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle. Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract”, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia află mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări. În timp ce Christian se luptă cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din trecutul lui Grey şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa sa.
„Cincizeci de umbre întunecate” este al doilea volum al trilogiei „Cincizeci de umbre ale lui Grey„.
Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate alte tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle.
Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract“, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia afla mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări. În timp ce Christian se lupta cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din viaţa lui Grey înaintea ei şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa ei.
Faţă de primul volum, se observă o schimbare în mentalitatea personajelor. Ana fiind încrezătoare în forţele proprii şi conştientă de calităţile pe care le observa Christian, pe când acesta, din urmă, devine mai înţelegător şi mai deschis în faţa Anei. Scenele de sex, totuşi, nu dispar. Sunt la fel de frecvente precum în primul roman, neavând nicio bază documentată în spate.
Faptul că apar sentimentele, de ambele părţi, este un lucru firesc al evenimentelor, domnul dominator transformându-se într-un bărbat mai uşor de cunoscut, aflându-se într-o perioadă de tranziţie şi căpătând încredere în cea devenită din supusă, parteneră.
Se observă o îmbunătăţire a scrisului, deşi cartea este mult mai săracă în evenimente marcante, dar mai apropiată de realitatea unui cuplu la început de drum. Povestea de dragoste, un pic nesărata, face deliciul cititorului prin faptul că se transformă dintr-o relaţie strict dominantă, în una ceva mai romantică. Dependenţa lui faţă de ea este extrem de puternică, ea preluând rolul dominatorului, din punct de vedere emoţional, reuşind să îl descoase pe Christian puţin câte puţin.
Faptul că este o carte uşoară, fără multe momente în care te întrebi ce ai citit sau cum au ajuns din punctul X în punctul Y, este un atu pentru persoanele pe care cititul nu le pasionează, ca un punct de plecare spre acest univers fantastic al cărţilor, chiar fiind nu foarte bine scrise.
„Cincizeci de umbre întunecate” este al doilea volum al trilogiei „Cincizeci de umbre ale lui Grey„.
Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate alte tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle.
Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract“, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia afla mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări. În timp ce Christian se lupta cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din viaţa lui Grey înaintea ei şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa ei.
Faţă de primul volum, se observă o schimbare în mentalitatea personajelor. Ana fiind încrezătoare în forţele proprii şi conştientă de calităţile pe care le observa Christian, pe când acesta, din urmă, devine mai înţelegător şi mai deschis în faţa Anei. Scenele de sex, totuşi, nu dispar. Sunt la fel de frecvente precum în primul roman, neavând nicio bază documentată în spate.
„- Te iubesc, Anastasia. Am să fac tot ce-mi stă în putinţă să te protejez. Nu-mi pot imagina viaţa fără tine.”
Faptul că apar sentimentele, de ambele părţi, este un lucru firesc al evenimentelor, domnul dominator transformându-se într-un bărbat mai uşor de cunoscut, aflându-se într-o perioadă de tranziţie şi căpătând încredere în cea devenită din supusă, parteneră.
Se observă o îmbunătăţire a scrisului, deşi cartea este mult mai săracă în evenimente marcante, dar mai apropiată de realitatea unui cuplu la început de drum. Povestea de dragoste, un pic nesărata, face deliciul cititorului prin faptul că se transformă dintr-o relaţie strict dominantă, în una ceva mai romantică. Dependenţa lui faţă de ea este extrem de puternică, ea preluând rolul dominatorului, din punct de vedere emoţional, reuşind să îl descoase pe Christian puţin câte puţin.
Faptul că este o carte uşoară, fără multe momente în care te întrebi ce ai citit sau cum au ajuns din punctul X în punctul Y, este un atu pentru persoanele pe care cititul nu le pasionează, ca un punct de plecare spre acest univers fantastic al cărţilor, chiar fiind nu foarte bine scrise.
Marea ducesă. O viață sub semnul iubirii, de Laurie Graham
Viața prințesei Victoria Melita este strâns legată de tragicul destin al Romanovilor. Nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii și soră a reginei Maria a României, Ducky, cum este alintată în familie, se căsătorește la doar optsprezece ani, devenind mare ducesă de Hesse. Când descoperă că soțul ei o înșeală (și nu cu femei), decide să divorțeze pentru a putea fi împreună cu adevărata ei iubire, marele duce Kiril Vladimirovici. Ducky este prinsă în tăvălugul schimbărilor din Rusia începutului de secol XX și este martoră a decimării familiei Romanov. Dar iubirea îi dă puterea să înceapă o nouă viață.
Povestea începe în Marea Britanie. Eroina povestii noastre este Ducky - în realitate Victoria Melita - care este nepoata reginei Victoria. Tatăl ei este unul dintre fiii reginei iar mama sa este fiica lui Alexandru al II-lea al Rusiei, două familii ale căror rețea de relații au o vastă întindere în Europa. Formidabila mamă a lui Ducky se află în procesul de a aranja câteva potențiale căsătorii pentru fiica sa. În ciuda acestui fapt, Ducky a pus ochii pe unul dintre verișorii ei primari din Rusia, Chiril Vladimirovici, însă mama sa are alte planuri pentru ea, pe frumosul Ernie, care avea să devină în zi Marele Duce de Hesse al Germaniei. Ernie este reticent când vine vorba de această căsătorie însă bunica lor, regina Victoria, intervine în aceast arajament.
Mașinațiunile familiei dau rezultate. Astfel, Ducky se căsătoreste și constată că se scaldă în ape mai tulburi decât a crezut. Când Ducky caută ajutor la regina Victoria să divorțeze, însă răspunsul acesteia este fără echivoc: "Căsătoria este sacră. Fericirea este irelevantă." Privit din afară, vieților lor păreau simple și luxoase. Lucrurile rele nu loveau niciodată regalitatea. Atunci când fratele lui Ducky s-a împușcat, membrii familiei au fost obligați să spună că acesta a dus o luptă aprigă cu o boală, deși se știa foarte bine că principala cauză a morții sale fusese un revolver. Avea doar 24 de ani.
Ducky reușește în cele din urmă să se căsătorească cu vărul ei Cyril, însă nu putea știi ce îi rezervă viitorul odată cu mutarea sa în Rusia, la începutul secolului XX. Averea lui Ducky avea să se ridice și să se prăbușească, atât personal cât și public. Cartea ne poartă din Germania până în Rusia revoluționară, cu consecințe îngrozitoare pentru Ducky și familia sa extinsă.
Povestea începe în Marea Britanie. Eroina povestii noastre este Ducky - în realitate Victoria Melita - care este nepoata reginei Victoria. Tatăl ei este unul dintre fiii reginei iar mama sa este fiica lui Alexandru al II-lea al Rusiei, două familii ale căror rețea de relații au o vastă întindere în Europa. Formidabila mamă a lui Ducky se află în procesul de a aranja câteva potențiale căsătorii pentru fiica sa. În ciuda acestui fapt, Ducky a pus ochii pe unul dintre verișorii ei primari din Rusia, Chiril Vladimirovici, însă mama sa are alte planuri pentru ea, pe frumosul Ernie, care avea să devină în zi Marele Duce de Hesse al Germaniei. Ernie este reticent când vine vorba de această căsătorie însă bunica lor, regina Victoria, intervine în aceast arajament.
Mașinațiunile familiei dau rezultate. Astfel, Ducky se căsătoreste și constată că se scaldă în ape mai tulburi decât a crezut. Când Ducky caută ajutor la regina Victoria să divorțeze, însă răspunsul acesteia este fără echivoc: "Căsătoria este sacră. Fericirea este irelevantă." Privit din afară, vieților lor păreau simple și luxoase. Lucrurile rele nu loveau niciodată regalitatea. Atunci când fratele lui Ducky s-a împușcat, membrii familiei au fost obligați să spună că acesta a dus o luptă aprigă cu o boală, deși se știa foarte bine că principala cauză a morții sale fusese un revolver. Avea doar 24 de ani.
"Acest lucru înseamnă că familiile regale sunt complet nepregătite pentru revolte sociale și istorice, chiar dacă se află pe primul rând atunci când toate astea se întâmplă."
Ducky reușește în cele din urmă să se căsătorească cu vărul ei Cyril, însă nu putea știi ce îi rezervă viitorul odată cu mutarea sa în Rusia, la începutul secolului XX. Averea lui Ducky avea să se ridice și să se prăbușească, atât personal cât și public. Cartea ne poartă din Germania până în Rusia revoluționară, cu consecințe îngrozitoare pentru Ducky și familia sa extinsă.
Etichete:
dragoste,
drama,
Laurie Graham,
roman istoric,
romantic
Sisi împărăteasa nefericită, de Daisy Goodwin
Frumoasă și inteligentă, Elisabeta, împărăteasa Austriei, cunoscută mai ales sub numele de Sisi, are totul, dar nu este fericită. Este o femeie dorită de orice bărbat și invidiată de orice femeie. Considerată cea mai frumoasă din Europa, Sisi are totul, in afară de fericire. Plictisită de eticheta de la curtea vieneză și mai ales de soțul ei anost, care își pune țara mai presus de dragostea pentru soția sa, împăratul Franz Joseph, Sisi vine în Anglia să vâneze, în speranța că va avea parte de experiențe mai incitante. Și le găsește în persoana celui desemnat să o călăuzească pe terenurile de vânătoare și este singurul om care o poate egala - și întrece - în abilitatea de a călări.
Aici îl cunoaște pe căpitanul Bay Middleton, un tânăr fermecător, tânăr și deștep însă lipsit de mijloace materiale pentru a câștiga trofeul la Marea Competiție Naționala, celebra cursă hipică, până când o întâlnește pe Charlotte Baird. Moștenitoarea inteligentă, nesofisticată și nu extraordinar de frumoasă nu este interesată de pețitorii care îi dau târcoale, atrași mai degrabă de imensa ei avere. Însă lui Bay nu-i poate spune nu, acesta fiind primul bărbat care pare să o observe și să o înțeleagă cu adevărat.
Dar când Sisi este invitată de contele Spencer la sezonul de vânătoare și Bay este însărcinat să o însoțească, între cei doi se naște o pasiune interzisă și nesăbuită, care riscă să le pună în pericol nu doar reputația, ci și speranțele și viitorul tuturor.
Aici îl cunoaște pe căpitanul Bay Middleton, un tânăr fermecător, tânăr și deștep însă lipsit de mijloace materiale pentru a câștiga trofeul la Marea Competiție Naționala, celebra cursă hipică, până când o întâlnește pe Charlotte Baird. Moștenitoarea inteligentă, nesofisticată și nu extraordinar de frumoasă nu este interesată de pețitorii care îi dau târcoale, atrași mai degrabă de imensa ei avere. Însă lui Bay nu-i poate spune nu, acesta fiind primul bărbat care pare să o observe și să o înțeleagă cu adevărat.
Dar când Sisi este invitată de contele Spencer la sezonul de vânătoare și Bay este însărcinat să o însoțească, între cei doi se naște o pasiune interzisă și nesăbuită, care riscă să le pună în pericol nu doar reputația, ci și speranțele și viitorul tuturor.
"Mana lui îi atinsese pielea albă și catifelată de pe umăr și, până să-și dea seama ce face, Bay îi cuprinse capul în palme și-și lipi buzele de ale ei. Ea încremeni o clipă, apoi Bay îi simți mâna luându-l de gât. Sărutul ei era ca un oftat. Bay respira parfum de violete, miros de coniac și un vag iz de mosc în părul ei. Îi simțea capul greu în palme."
Concubina regelui. La curtea lui Eduard al III-lea, de Anne O'Brien
Situat în Anglia în 1362, cartea "Concubina regelui" spune viața amantei infamului rege Eduard al III-lea. Alice Perrers este o simplă orfană, născută în anul marii ciume, în 1348, și fusese părăsită pe treptele unei mănăstiri, ajungând să fie una dintre cele mai bogate și puternice femei din Anglia după moartea iubitei soții a regelui, Phillippa de Hainault.
În unele cărți de istorie scrise de bărbați, Alice era descrisă ca fiind o femeie ușoară, fără scrupule și manipulatoare. Alice a fost domnișoara de onoare transformată în amantă regală și mama unui cârd de copii concepuți cu puternicul monarh Plantagenet, însă a fost ăntr-adevăr prostituata care uneltea așa cum e deseori descrisă?
Anne O'Brien, o fostă profesoară de istorie și o romanciera a istoriei medievale ne aduce o noua imagine despre Alice în această carte extraordinară. În romanul romantic a lui O'Brien, Alice prinde viață: o femeie tânără, loială, abilă și pasionată a cărei cale de la sărăcie către bogăție extravagantă a fost deteminată în principal de ambițiile și dorințele altora. Alice a fost un copil din flori, nelegitim, abandonat la mănăstirea maicilor din Barking, în apropiere de Londra. O fată încăpățânată, născută fără frumusețe, dar cu multa determinare, ea este hotărâtă să facă mult mai multe pentru viața sa dincolo de ceea ce o învăța guvernanta sa, neaceptând să devină o simplă călugăriță, nici soție și nici prostituată.
Șansa lui Alice de a avansa vine atunci când regina Philippa de Hainault, o femeie plăpândă care îmbătrânea rapid, vizitează abația și este atrasă de bunătatea fetei de 15 ani, lunâd-o în grija sa la palatul regal de la Havering-atte-Bower. Curând, Alice avea să fie ridicată la rangul de domnișoară de onoare, însă regina avea un alt plan pentru ea la curte. Încă profund îndrăgostită de soțul ei viguros și carismatic în vârstă de 50 de ani, dar prea bolnăvicioasă ca să-i fie soție corespunzatoare, Philippa o alege pe Alice, care se transformase într-o tânără femeie cu un farmec șarmant, să devină iubita regelui Eduard.
Alice este curând absorbită de curtea lui Eduard, acumulând bogăție și influență, însă devenind în același timp un dușman pentru fiul acestuia avid de putere, Ioan de Gaunt, și pentru cruda și aroganta prințesă Ioana, soția moștenitorului lui Eduard. Vicleana Alice trebuie să-și echilibreze viitorul cu precauție în timp ce steaua ei se tot ridică, deoarece concubina disprețiunită avea să fie de neatins. Politica și vorbele șoptite devin periculoase. Regele o vrea în patul său dar dușmanii o vor exilată. Puterea are un preț iar Alice Perrers va plăti pentru el. După moartea reginei, Alice devine stăpâna palatului regal, dar numărul dușmanilor ei creste. Cine îi va sta alături când va fi acuzată de trădare?
În unele cărți de istorie scrise de bărbați, Alice era descrisă ca fiind o femeie ușoară, fără scrupule și manipulatoare. Alice a fost domnișoara de onoare transformată în amantă regală și mama unui cârd de copii concepuți cu puternicul monarh Plantagenet, însă a fost ăntr-adevăr prostituata care uneltea așa cum e deseori descrisă?
Anne O'Brien, o fostă profesoară de istorie și o romanciera a istoriei medievale ne aduce o noua imagine despre Alice în această carte extraordinară. În romanul romantic a lui O'Brien, Alice prinde viață: o femeie tânără, loială, abilă și pasionată a cărei cale de la sărăcie către bogăție extravagantă a fost deteminată în principal de ambițiile și dorințele altora. Alice a fost un copil din flori, nelegitim, abandonat la mănăstirea maicilor din Barking, în apropiere de Londra. O fată încăpățânată, născută fără frumusețe, dar cu multa determinare, ea este hotărâtă să facă mult mai multe pentru viața sa dincolo de ceea ce o învăța guvernanta sa, neaceptând să devină o simplă călugăriță, nici soție și nici prostituată.
Șansa lui Alice de a avansa vine atunci când regina Philippa de Hainault, o femeie plăpândă care îmbătrânea rapid, vizitează abația și este atrasă de bunătatea fetei de 15 ani, lunâd-o în grija sa la palatul regal de la Havering-atte-Bower. Curând, Alice avea să fie ridicată la rangul de domnișoară de onoare, însă regina avea un alt plan pentru ea la curte. Încă profund îndrăgostită de soțul ei viguros și carismatic în vârstă de 50 de ani, dar prea bolnăvicioasă ca să-i fie soție corespunzatoare, Philippa o alege pe Alice, care se transformase într-o tânără femeie cu un farmec șarmant, să devină iubita regelui Eduard.
"Acesta este darul meu pentru el și al tău pentru mine. Te-am ridicat din nimic, Alice. Acum mă poți răsplăti pentru asta."
Alice este curând absorbită de curtea lui Eduard, acumulând bogăție și influență, însă devenind în același timp un dușman pentru fiul acestuia avid de putere, Ioan de Gaunt, și pentru cruda și aroganta prințesă Ioana, soția moștenitorului lui Eduard. Vicleana Alice trebuie să-și echilibreze viitorul cu precauție în timp ce steaua ei se tot ridică, deoarece concubina disprețiunită avea să fie de neatins. Politica și vorbele șoptite devin periculoase. Regele o vrea în patul său dar dușmanii o vor exilată. Puterea are un preț iar Alice Perrers va plăti pentru el. După moartea reginei, Alice devine stăpâna palatului regal, dar numărul dușmanilor ei creste. Cine îi va sta alături când va fi acuzată de trădare?
marți, 28 martie 2017
Isabela de Castilia. Legământul iubirii, de Christopher Gortner
Isabela de Castilia - regina care a făcut posibilă unificarea Spaniei, alături de soțul ei, Ferdinand de Aragon; regina care a pus bazele Inchiziției conduse de Torquemada, expulzând zeci de mii de evrei și musulmani; regina care a purtat un lung război pentru a-i alunga pe mauri din Granada; regina care a avut încredere în viziunea lui Columb și i-a finanțat expediția în căutarea unui nou drum spre Indii. A fost mamă și comandant militar în același timp, un pion regal și un conducător suprem.
Cartea spune povestea de iubire dintre Isabela și Ferdinand. Supraviețuind mai multor încercări ale fratelui său vitreg și a slujitorilor de a nu se căsători cu un rege portughez, Isabela reuește să demaste schemele acestora și să facă propria alegere asupra omului cu care dorește să împartă viața. Prin jurămintele lor sfânte, cei doi vor fi capabili să reunească împărătiile divizate, Castilia și Aragon, pentru a forma o Spanie unită.
Cartea începe când Isabela are trei ani și e nevoită să-și vadă tatăl pe patul de moarte. Înspăimântată de toată agitația care o înconjoară, de tot misterul care acoperă fiecare chip, Isabela este cutremurată de figura fratelui ei vitreg, Henric, viitorul Henric al IV-lea, pe care nu îl cunoaște foarte bine. Tot ce poate să-și dea seama este că mama sa, Isabela a Portugaliei, trebuie să fugă cât mai departe de noul rege, care ar putea să vadă în frații lui vitregi o piedică pentru stabilitatea tronului său. Isabela și fratele ei Alfonso, împreună cu mama lor, reușesc să scape cu ajutorul lui Carrillo, un om al bisericii cu aspirații mari, și să ducă o viață liniștită dar săracă departe de curte, într-un castel din Arévalo. În ciuda faptului că pe patul de moarte, tatăl lor lăsase ordin ca fratele lor să aibă grijă de ei, Henric îi lasă în voia sorții.
Conștientă de puterea destructibilă a lui Henric, Isabela își dorește cu ardoare ca acesta să moară și ca fiul ei Alfonso să preia tronul. Soarta celor trei avea să se schimbe curând însă. Cei doi frați erau chemați la curte pentru a putea fi supravegheați îndeaproape de noul rege. Alfonso fusese dat în grija unui tutore, iar Isabela rămânea în grija mamei sale.
Deși tatăl Isabelei își dorise cu ardoare ca fiica sa să se căsătorească cu Ferdinand, Henric vede în acest aranjament o amenințare și nu ia în considerare promisiunile făcute acestuia pe patul de moarte. Isabela simte presiunea propunerilor de căsătorie însă reușește să respecte promisiunea făcută lui Ferdinand, simțind că el este alsul și că trebuie să-i fie soț.
Mariajul celor doi avea să fie amenințat de multe probleme, însă cei doi erau făcuți unul pentru celălalt. Cei doi trăiesc o frumoasă poveste de dragoste, din care vor rezulta patru fete, Isabel, Maria, Juana, Catalina (viitoarea soție a lui Henric al VIII-lea) și un băiat, Juan.
Între frați începe o aprigă luptă pentru putere, mai întâi între Henric și Alfonso, iar după moartea acestuia din urmă, între Henric și Isabela. Inițial Isabela îl susține pe Henric, acesta declarând-o moștenitoarea sa, în detrimentul Juanei, a cărei paternitate era pusă la îndoială de însuși regele. În 1474, regele Henric moare, iar Isabela este încoronată regină a Castiliei. După câțiva ani Ferdinand urca pe tronul Aragonului, iar cei doi monarhi încep procesul de unificare a Spaniei.
Cartea spune povestea de iubire dintre Isabela și Ferdinand. Supraviețuind mai multor încercări ale fratelui său vitreg și a slujitorilor de a nu se căsători cu un rege portughez, Isabela reuește să demaste schemele acestora și să facă propria alegere asupra omului cu care dorește să împartă viața. Prin jurămintele lor sfânte, cei doi vor fi capabili să reunească împărătiile divizate, Castilia și Aragon, pentru a forma o Spanie unită.
Cartea începe când Isabela are trei ani și e nevoită să-și vadă tatăl pe patul de moarte. Înspăimântată de toată agitația care o înconjoară, de tot misterul care acoperă fiecare chip, Isabela este cutremurată de figura fratelui ei vitreg, Henric, viitorul Henric al IV-lea, pe care nu îl cunoaște foarte bine. Tot ce poate să-și dea seama este că mama sa, Isabela a Portugaliei, trebuie să fugă cât mai departe de noul rege, care ar putea să vadă în frații lui vitregi o piedică pentru stabilitatea tronului său. Isabela și fratele ei Alfonso, împreună cu mama lor, reușesc să scape cu ajutorul lui Carrillo, un om al bisericii cu aspirații mari, și să ducă o viață liniștită dar săracă departe de curte, într-un castel din Arévalo. În ciuda faptului că pe patul de moarte, tatăl lor lăsase ordin ca fratele lor să aibă grijă de ei, Henric îi lasă în voia sorții.
“Încet, am întins brațul și am prins-o pe mama de mână. Nu mai îndrăznisem niciodată până atunci s-o ating fără permisiune. Pentru mine, fusese întotdeauna o faptură frumoasă, dar distantă, în vesminte strălucitoare, de pe buzele căreia se revărsau veșnic râsete, înconjurată de admiratori lingușitori – o mamă ce trebuia iubita de la depărtare. Acum însă arăta de parcă ar fi umblat kilometri întregi printr-un peisaj stâncos, cu un aer chinuit care mă făcea să-mi doresc să fi fost mai mare, mai puternică; să fiu cumva suficient de puternică încât să o pot apăra de soarta crudă care-l luase pe tatăl meu de lângă ea.”
Conștientă de puterea destructibilă a lui Henric, Isabela își dorește cu ardoare ca acesta să moară și ca fiul ei Alfonso să preia tronul. Soarta celor trei avea să se schimbe curând însă. Cei doi frați erau chemați la curte pentru a putea fi supravegheați îndeaproape de noul rege. Alfonso fusese dat în grija unui tutore, iar Isabela rămânea în grija mamei sale.
“Amintirea mi se întipărise în minte – o lecție de neuitat că în viață schimbările se produc fie că suntem sau nu pregitiți pentru ele și că trebuie să facem tot ce putem ca să ne adaptăm, cu cât mai puțină tevatură.”
Deși tatăl Isabelei își dorise cu ardoare ca fiica sa să se căsătorească cu Ferdinand, Henric vede în acest aranjament o amenințare și nu ia în considerare promisiunile făcute acestuia pe patul de moarte. Isabela simte presiunea propunerilor de căsătorie însă reușește să respecte promisiunea făcută lui Ferdinand, simțind că el este alsul și că trebuie să-i fie soț.
“Ferdinand mă învățase să mă încred în mine.
Iar acum, cu voia lui Dumnezeu, ne vom încrede unul în altul.”
Mariajul celor doi avea să fie amenințat de multe probleme, însă cei doi erau făcuți unul pentru celălalt. Cei doi trăiesc o frumoasă poveste de dragoste, din care vor rezulta patru fete, Isabel, Maria, Juana, Catalina (viitoarea soție a lui Henric al VIII-lea) și un băiat, Juan.
Între frați începe o aprigă luptă pentru putere, mai întâi între Henric și Alfonso, iar după moartea acestuia din urmă, între Henric și Isabela. Inițial Isabela îl susține pe Henric, acesta declarând-o moștenitoarea sa, în detrimentul Juanei, a cărei paternitate era pusă la îndoială de însuși regele. În 1474, regele Henric moare, iar Isabela este încoronată regină a Castiliei. După câțiva ani Ferdinand urca pe tronul Aragonului, iar cei doi monarhi încep procesul de unificare a Spaniei.
Umbra destinului, de Alexandre Dumas
Setat în anul 1559, în timpul domniei lui Francisc al II-lea, tema romanului este o triplă profeție care prezice moartea prin asasinare a trei cei mai puternici bărbați din Franța: ducele de Guise, Maresalul de Saint-Andre și a conetabilului de Montmorency.
Decembrie 1559, consilierul Dubourg este condamnat la moarte după ce a eliberat un protestant, acest act fiind interzis de regele Francisc al II-lea. Robert Stuart, fiul consilierului, se află în căutarea unei modalități de a obține iertarea tatălui său din partea regelui însă lucrurile degenerează într-o serie de ghinioane.
Setat pe mai multe planuri, această istorie politică se împletește cu cea a prințului Louis de Conde. Îndrăgostit de Charlotte de Saint-André, Conde își petrece fiecare seară în curtea palatului pentru a contempla asupra iubirii pe care o poarta pentru Charlotte. Într-o seară, Stuart aruncă un mesaj pe fereastra acestuia în speranța că biletul său va fi, cumva, predat regelui. De aici încolo începe zarva iar situația o ia razna în totalitate. Conde folosește pretextul biletului pentru a intra în vorbă cu Charlotte, însă tot ce reușește să primească de la ea este un refuz, care pare a fi mai mult o batjocură. Văzându-l plin de tristețe și amărăciune, Charlotte îi oferă lui Conde batista sa pentru a-și șterge lacrimile, fără să realizeze că în ea se ascundea un alt bilet. Prințul descoperă biletul de dragoste care era adresat unui alt bărbat, mai excat, era vorba de o întâlnire romantică care avea să aibă loc într-o cameră a palatului.
Nervos, acesta încredințează biletul prietenului său, Amiralul Coligny, care la rândul său îl înmânează soției sale în speranța că ea va reuși să descopere autorul. În decursul serii, biletul este pierdut și găsit de un curtean care va înmâna mesajul reginei. Regina citește biletul în fața întregii curți, iscand un amuzament teribil și concluzionând că amiralul este cel care își dă întâlniri amoroase.
În tot acest timp, Conde se află în camera cu pricina, mai exact se ascunde sub pat, însă nu este singur. Stuart, care la rândul său vrea să se ascundă în cameră, venind cu intenția de a-l asasina pe rege dacă nu obține grațiere pentru tatăl său, alege același loc de ascunzatoare ca și Conde. Cei doi bărbați ajung să dea nas în nas. După ce Stuart îi mărturisește lui Conde motivul pentru care se asundea în cameră, Conde este de acord să intervină pentru a-l ajuta pe tatăl lui Stuart. În cele din urmă în încăpere își face apariția și Charlotte, pregătindu-se să își întâmpine iubitul, care este nimeni altul decât regele însuși.
Dimineață, regele este vizitat de Conde, care decisese să-și respecte cuvântul dat de a obține grațiere pentru consilierul Dubourg. Aproape reușind imposibilul, situația ia din nou o întorsătură atunci când apare mareșalul, chemat de rege pentru a afla cum ajunsese biletul în mâini nepotrivite și cum fusese batjocorit și expus în fața tuturor. Prințul admite în cele din urmă că totul a fost o greșeală și că biletul a plecat de la el, fără intenția de a face rău cuiva, însă regele, mult prea nervos să mai asculte ceva, ordonă execuția lui Conde.
În stilul caracteristic a lui Dumas, iubirea deține un loc special în mijlocul acestei drame istorice reale. La începutul romanului, Conde, mareșalul de Saint-André și Ducele de Guise se întâlnesc într-un han unde li se citește viitorul în palma de către o vrăjitoare. Aceasta le prezice o moarte violentă pentru fiecare dintre ei, spunându-le în același timp de alți trei călători care vor deveni într-o zi asasini.
La sfârșitul romanului, cititorii rămân cu foarte multe întrebări, asta pentru că Dumas nu a reușit să termine niciodată acesastă carte. Pentru a afla ce urmează să se întâmple cu eroii acestui roman le putem vedea destinele în "Regina Margot". Romanul "Umbra destinului" este o carte scurtă pe care o devorezi repede. Amestecul de romantism cu firul istoric, pe care doar Dumas este în stare să le combine, face ca unele scene sa fie foarte amuzante, mai ales întâlnirea celor doi de sub pat, unde fac schimb de politețuri și de promisiuni de ajutor reciproc.
Decembrie 1559, consilierul Dubourg este condamnat la moarte după ce a eliberat un protestant, acest act fiind interzis de regele Francisc al II-lea. Robert Stuart, fiul consilierului, se află în căutarea unei modalități de a obține iertarea tatălui său din partea regelui însă lucrurile degenerează într-o serie de ghinioane.
Setat pe mai multe planuri, această istorie politică se împletește cu cea a prințului Louis de Conde. Îndrăgostit de Charlotte de Saint-André, Conde își petrece fiecare seară în curtea palatului pentru a contempla asupra iubirii pe care o poarta pentru Charlotte. Într-o seară, Stuart aruncă un mesaj pe fereastra acestuia în speranța că biletul său va fi, cumva, predat regelui. De aici încolo începe zarva iar situația o ia razna în totalitate. Conde folosește pretextul biletului pentru a intra în vorbă cu Charlotte, însă tot ce reușește să primească de la ea este un refuz, care pare a fi mai mult o batjocură. Văzându-l plin de tristețe și amărăciune, Charlotte îi oferă lui Conde batista sa pentru a-și șterge lacrimile, fără să realizeze că în ea se ascundea un alt bilet. Prințul descoperă biletul de dragoste care era adresat unui alt bărbat, mai excat, era vorba de o întâlnire romantică care avea să aibă loc într-o cameră a palatului.
Nervos, acesta încredințează biletul prietenului său, Amiralul Coligny, care la rândul său îl înmânează soției sale în speranța că ea va reuși să descopere autorul. În decursul serii, biletul este pierdut și găsit de un curtean care va înmâna mesajul reginei. Regina citește biletul în fața întregii curți, iscand un amuzament teribil și concluzionând că amiralul este cel care își dă întâlniri amoroase.
În tot acest timp, Conde se află în camera cu pricina, mai exact se ascunde sub pat, însă nu este singur. Stuart, care la rândul său vrea să se ascundă în cameră, venind cu intenția de a-l asasina pe rege dacă nu obține grațiere pentru tatăl său, alege același loc de ascunzatoare ca și Conde. Cei doi bărbați ajung să dea nas în nas. După ce Stuart îi mărturisește lui Conde motivul pentru care se asundea în cameră, Conde este de acord să intervină pentru a-l ajuta pe tatăl lui Stuart. În cele din urmă în încăpere își face apariția și Charlotte, pregătindu-se să își întâmpine iubitul, care este nimeni altul decât regele însuși.
Dimineață, regele este vizitat de Conde, care decisese să-și respecte cuvântul dat de a obține grațiere pentru consilierul Dubourg. Aproape reușind imposibilul, situația ia din nou o întorsătură atunci când apare mareșalul, chemat de rege pentru a afla cum ajunsese biletul în mâini nepotrivite și cum fusese batjocorit și expus în fața tuturor. Prințul admite în cele din urmă că totul a fost o greșeală și că biletul a plecat de la el, fără intenția de a face rău cuiva, însă regele, mult prea nervos să mai asculte ceva, ordonă execuția lui Conde.
În stilul caracteristic a lui Dumas, iubirea deține un loc special în mijlocul acestei drame istorice reale. La începutul romanului, Conde, mareșalul de Saint-André și Ducele de Guise se întâlnesc într-un han unde li se citește viitorul în palma de către o vrăjitoare. Aceasta le prezice o moarte violentă pentru fiecare dintre ei, spunându-le în același timp de alți trei călători care vor deveni într-o zi asasini.
La sfârșitul romanului, cititorii rămân cu foarte multe întrebări, asta pentru că Dumas nu a reușit să termine niciodată acesastă carte. Pentru a afla ce urmează să se întâmple cu eroii acestui roman le putem vedea destinele în "Regina Margot". Romanul "Umbra destinului" este o carte scurtă pe care o devorezi repede. Amestecul de romantism cu firul istoric, pe care doar Dumas este în stare să le combine, face ca unele scene sa fie foarte amuzante, mai ales întâlnirea celor doi de sub pat, unde fac schimb de politețuri și de promisiuni de ajutor reciproc.
luni, 27 martie 2017
Lucrezia Borgia. Păcate din iubire, de Jean Plaidy
Familia Borgia a fost una dintre cele mai notorii familii din istorie. Au fost cunoscuți pentru numeroasele scandaluri care au zguduit Roma. Papa Alexandru al VI-lea a avut copii nelegitimi înainte ca acesta să devină Papă, cu amanta sa Vannozza Catanei. Alexander a fost tatăl îndrăgostit nebunește și pe copii săi îl iubeau pentru asta. Lucrezia a fost fetița familiei și a fost adorată de către frații și părinții ei. Cesare, Giovanni și micul Geffredo creau o legătură între ei care devenea neobișnuită. Cu excepția lui Cesare, toți au moștenit punctul de vedere al tatălui lor. Totul era permis în familia Borgia, inclusiv crima.
Unii spuneau că Lucrezia era o femeie atrăgătoare și elegantă. Alții jurau că era o criminală incestuoasă. Dar, indiferent cum o numeau, ea era cea mai periculoasă și cea mai râvnită femeie din toată Roma. Era Lucrezia Borgia.
Născută în familia cu cea mai proastă reputație din Roma, fiica unui papă plin de păcate, tânăra Lucrezia duce o viață presărată cu violențe și trădări.
Lucrezia Borgia a lui Jean Plaidy este o fată care s-a trezit într-un vârtej de înșelăciuni și trădări. Forțată să intre în mariaje făra iubire și care se terminau întotdeauna tragic, Lucrezia a devenit o marionetă a societății. Cartea începe când divorțul Lucreziei se finalizează oficial și urmează să se căsătorească din nou. De această dată avea să-l iubească cu adevărat pe noul ei soț. Alfonso Napoli era un bărbat chipeș și tânăr, fiind copilul cel mai mic al cumnatei sale Sanchia de Aragon. Deși era foarte tânăr, Lucrezia s-a îngrădostit imediat de el. Perechea împărtășea o dragoste tânără și vibrantă care avea să fie lovită de o tragedie, atunci când Lucrezia pierde copilul. Însă dezamagirea avea să fie uitată repede atunci când tânăra Lucrezia rămâne însărcinată din nou.
Zilele bune de care se bucurau cei doi aveau să fie umbrite din nou atunci când își face apariția dominatorul frate al Lucreziei, Cesare. Odată fusese iubitul Sanchei însă acele zile luaseră sfârșit, iar Sanchia se retrăsese la fratele ei și la Lucrezia. Cesare nu era adeptul iubirii iar dragostea și devotamentul cuplului îl înebuneau, astfel se hotărășe să scape de noul său cumnat care uzurpase afecțiunea Lucreziei asupra el. Alfonso, conștient de animozitatea lui Cesare, începea să se teamă pentru viața sa. Deși Sanchia îl implora pe Cesare să plece din viața lor, știind cu adevărat de ce era capabil, Lucrezia era cea care îl ruga să se întoarcă. În doar câteva zile, temerile aveau să se adeverească iar Alfonso să moară strangulat de unul din acoliții lui Cesare. Cesare a admis ceea ce făcuse fără să-i fie teamă pentru că la urma urmei era cel mai temut om din întreaga Italie.
Lucrezia și Sanchia erau neconsolate în durerea lor. Încercaseră în zadar să-l protejeze pe Alfonso. Fusese nevoie să lipsească doar câteva minute ca acesta să fie asasinat. Sanchia jură răzbunare iar Lucrezia începe să se teamă de familia pe care o iubea enorm. Începea să realizeze că singura modalitate de a scăpa era să se angajeze într-o altă căsătorie, departe de Roma.
Papa Alexandru era de părere că Lucrezia trebuie să aibă cel mai bun bărbat din Italia, iar acesta avea să fie un alt Alfonso. Aceasta s-a căsătorit cu Alfonso d'Este, moștenitorul ducatului Ferrara, iar o dată cu această căsătorie câștiga și un titlu glorios. Din moment ce aceasta a fost singura opțiune a Lucreziei de a scăpa, s-a dedicat deplin în noua sa căsătorie în Ferrara. Însă când avea să ajungă în noua ei casă avea să fie extrem de dezamăgită. Noua ei cumnată o disprețuise de la început, noului ei soț nu-i păsa de ea iar stilul ei de viață luxos cu care era obișnuită avea să-i lipsească. Lucrezia devenea melancolică și încerca să găsească plăcere în puținele lucruri pe care viața i le oferea. După mai multe conflicte cu membrii familiei d'Este, Lucrezia avea să primească o altă lovitură: moartea tatălui ei. Fiind afundată în doliul și durerea sa, Lucrezia a fost șocată când a văzut că cei din casa ei sărbătoreau căderea familiei Borgia. Singura ei bucurie rămânea fratele ei asasin, Cesare. În viața sa crudă, Lucrezia a trebuit să fure puțina fericire pe care reușea să o obțină, chiar dacă asta implica să aibă aventuri amoroase pe la spatele soțului ei infidel. Supraviețuise căderii marilor Borgia, dar supraviețuirea membrilor d'Este era o chestiune cu totul diferită.
Dacă va plac romanele istorice vă recomand aceasta carte din toată inima. Practic Lucrezia Borgia este unul dintre cele mai controversate figuri din istoria universală, care încă nu poate fi plasată în galeria marilor criminali sau a curtezanelor.
Unii spuneau că Lucrezia era o femeie atrăgătoare și elegantă. Alții jurau că era o criminală incestuoasă. Dar, indiferent cum o numeau, ea era cea mai periculoasă și cea mai râvnită femeie din toată Roma. Era Lucrezia Borgia.
Născută în familia cu cea mai proastă reputație din Roma, fiica unui papă plin de păcate, tânăra Lucrezia duce o viață presărată cu violențe și trădări.
Lucrezia Borgia a lui Jean Plaidy este o fată care s-a trezit într-un vârtej de înșelăciuni și trădări. Forțată să intre în mariaje făra iubire și care se terminau întotdeauna tragic, Lucrezia a devenit o marionetă a societății. Cartea începe când divorțul Lucreziei se finalizează oficial și urmează să se căsătorească din nou. De această dată avea să-l iubească cu adevărat pe noul ei soț. Alfonso Napoli era un bărbat chipeș și tânăr, fiind copilul cel mai mic al cumnatei sale Sanchia de Aragon. Deși era foarte tânăr, Lucrezia s-a îngrădostit imediat de el. Perechea împărtășea o dragoste tânără și vibrantă care avea să fie lovită de o tragedie, atunci când Lucrezia pierde copilul. Însă dezamagirea avea să fie uitată repede atunci când tânăra Lucrezia rămâne însărcinată din nou.
Zilele bune de care se bucurau cei doi aveau să fie umbrite din nou atunci când își face apariția dominatorul frate al Lucreziei, Cesare. Odată fusese iubitul Sanchei însă acele zile luaseră sfârșit, iar Sanchia se retrăsese la fratele ei și la Lucrezia. Cesare nu era adeptul iubirii iar dragostea și devotamentul cuplului îl înebuneau, astfel se hotărășe să scape de noul său cumnat care uzurpase afecțiunea Lucreziei asupra el. Alfonso, conștient de animozitatea lui Cesare, începea să se teamă pentru viața sa. Deși Sanchia îl implora pe Cesare să plece din viața lor, știind cu adevărat de ce era capabil, Lucrezia era cea care îl ruga să se întoarcă. În doar câteva zile, temerile aveau să se adeverească iar Alfonso să moară strangulat de unul din acoliții lui Cesare. Cesare a admis ceea ce făcuse fără să-i fie teamă pentru că la urma urmei era cel mai temut om din întreaga Italie.
” O fi un blestem aruncat asupra familiei noastre, care face ca iubirea pe care o împărtășim să fie atât de intensă, încât vine un moment în viețile noastre în care trebuie să îi întoarcem spatele, să fugim de ea? „
Lucrezia și Sanchia erau neconsolate în durerea lor. Încercaseră în zadar să-l protejeze pe Alfonso. Fusese nevoie să lipsească doar câteva minute ca acesta să fie asasinat. Sanchia jură răzbunare iar Lucrezia începe să se teamă de familia pe care o iubea enorm. Începea să realizeze că singura modalitate de a scăpa era să se angajeze într-o altă căsătorie, departe de Roma.
Papa Alexandru era de părere că Lucrezia trebuie să aibă cel mai bun bărbat din Italia, iar acesta avea să fie un alt Alfonso. Aceasta s-a căsătorit cu Alfonso d'Este, moștenitorul ducatului Ferrara, iar o dată cu această căsătorie câștiga și un titlu glorios. Din moment ce aceasta a fost singura opțiune a Lucreziei de a scăpa, s-a dedicat deplin în noua sa căsătorie în Ferrara. Însă când avea să ajungă în noua ei casă avea să fie extrem de dezamăgită. Noua ei cumnată o disprețuise de la început, noului ei soț nu-i păsa de ea iar stilul ei de viață luxos cu care era obișnuită avea să-i lipsească. Lucrezia devenea melancolică și încerca să găsească plăcere în puținele lucruri pe care viața i le oferea. După mai multe conflicte cu membrii familiei d'Este, Lucrezia avea să primească o altă lovitură: moartea tatălui ei. Fiind afundată în doliul și durerea sa, Lucrezia a fost șocată când a văzut că cei din casa ei sărbătoreau căderea familiei Borgia. Singura ei bucurie rămânea fratele ei asasin, Cesare. În viața sa crudă, Lucrezia a trebuit să fure puțina fericire pe care reușea să o obțină, chiar dacă asta implica să aibă aventuri amoroase pe la spatele soțului ei infidel. Supraviețuise căderii marilor Borgia, dar supraviețuirea membrilor d'Este era o chestiune cu totul diferită.
Dacă va plac romanele istorice vă recomand aceasta carte din toată inima. Practic Lucrezia Borgia este unul dintre cele mai controversate figuri din istoria universală, care încă nu poate fi plasată în galeria marilor criminali sau a curtezanelor.
Maria Tudor. Povara Frumuseții, de Jean Plaidy
Prințesa Mary Rose este cea mai tânără soră a lui Henric al VIII-lea și una dintre puținele persoane pe care acesta le adoră. Cunoscută în toată Europa pentru farmecul și frumusețea sa, Maria este copilul de aur al familiei Tudor și i se face pe plac îndeplinindu-i-se orice dorință.
Exceptând dorințele când vine vorba de căsătorie. Henric al VIII-lea, blocat într-o confruntare politică cu Franța, decide să o ofere pe sora sa răsfățată pentru a asigura pacea între cele două împărății puternice. Inocenta Maria e nevoită să-i devină soție vârstnicului rege Ludovic, un bărbat fără dinți în vârstă de 60 de ani. Îngrozită și furioasă, Maria nu are de ales decât să navigheze spre Franța.
Acolo, ea își va pune în practică abilitățile sale politice, îndurând trecerea timpului și rămânând îndrăgostită în secret de Charles Brandon, Ducele de Suffolk. Când regele Ludovic moare, după numai doi ani, Maria este hotărâtă să nu accepte o altă căsătorie de conveniență și nici propunerea noului rege, Francisc I, de a deveni amanta lui și decide să se unească, în secret, cu iubirea vieții ei. Ce doi sfidează voința regelui și convenientele Curții, fără a ști dacă împreună vor găsi dragostea și fericirea sau dacă hotărârea lor le va aduce moartea.
Ca rege, soț, tată, prieten, Henric al VIII-lea nu cunoaște milă, compasiune, înțelegere și nimeni și nimic nu îl poate mulțumi. Ca fiu și ca frate însă lucrurile stau cu totul altfel. El și-a respectat mama foarte mult și și-a iubit surorile aproape la fel ca pe sine și, dar mai ales, pe Maria, pe care o diviniza mai mult ca pe toate soțiile sale la un loc. Din acest motiv îi iartă acesteia orice nesupunere, fiind probabil singura persoană din viața lui față de care și-a păstrat cuvântul dat. Însă Maria îl cunoaște foarte bine pe fratele ei și știe cum să-l manipuleze pentru a obține ceea ce dorește de fiecare dată. Astfel, chiar și cel mai imprudent gest al ei, care ar fi costat-o viața în alte condiții, îi este iertat și acceptat în cele din urmă, și anume decizia ei de a se căsători, împotriva voinței regelui, cu Charles Brandon, curtean de viță nobilă, dar cu un rang inferior Mariei.
Exceptând dorințele când vine vorba de căsătorie. Henric al VIII-lea, blocat într-o confruntare politică cu Franța, decide să o ofere pe sora sa răsfățată pentru a asigura pacea între cele două împărății puternice. Inocenta Maria e nevoită să-i devină soție vârstnicului rege Ludovic, un bărbat fără dinți în vârstă de 60 de ani. Îngrozită și furioasă, Maria nu are de ales decât să navigheze spre Franța.
„În pofida tristeții ei, rar mai arătase Maria atât de frumos ca acum în rochia de mireasă, croită după moda franceză, din material auriu, tivit cu hermină. Fuseseră alese diamante ca s-o împodobească și fata părea cuprinsă de flăcări sub licărul și scânteierile lor. Buclele ei lungi, blonde, fuseseră lăsate liber pe umeri, trecându-i de mijloc, iar pe cap avea o diademă mică, bătută toată cu pietre.”
Acolo, ea își va pune în practică abilitățile sale politice, îndurând trecerea timpului și rămânând îndrăgostită în secret de Charles Brandon, Ducele de Suffolk. Când regele Ludovic moare, după numai doi ani, Maria este hotărâtă să nu accepte o altă căsătorie de conveniență și nici propunerea noului rege, Francisc I, de a deveni amanta lui și decide să se unească, în secret, cu iubirea vieții ei. Ce doi sfidează voința regelui și convenientele Curții, fără a ști dacă împreună vor găsi dragostea și fericirea sau dacă hotărârea lor le va aduce moartea.
Ca rege, soț, tată, prieten, Henric al VIII-lea nu cunoaște milă, compasiune, înțelegere și nimeni și nimic nu îl poate mulțumi. Ca fiu și ca frate însă lucrurile stau cu totul altfel. El și-a respectat mama foarte mult și și-a iubit surorile aproape la fel ca pe sine și, dar mai ales, pe Maria, pe care o diviniza mai mult ca pe toate soțiile sale la un loc. Din acest motiv îi iartă acesteia orice nesupunere, fiind probabil singura persoană din viața lui față de care și-a păstrat cuvântul dat. Însă Maria îl cunoaște foarte bine pe fratele ei și știe cum să-l manipuleze pentru a obține ceea ce dorește de fiecare dată. Astfel, chiar și cel mai imprudent gest al ei, care ar fi costat-o viața în alte condiții, îi este iertat și acceptat în cele din urmă, și anume decizia ei de a se căsători, împotriva voinței regelui, cu Charles Brandon, curtean de viță nobilă, dar cu un rang inferior Mariei.
Nefertiti. Regina Nilului, de Michelle Moran
Cartea spune povestea unei puternice familii egiptene, mai exact a celor două surori, cea mare fiind destinată să conducă, devenind una dintre cele mai fascinante regine din istorie. Dragoste, trădare, tulburări politice, ciumă, și conflictele religioase - Nefertiti aduce Egiptul antic la viață prin detalii vii. Într-un ritm rapid și cu un curs istoric precis, cartea spune povestea dramatică a celor două femei de neuitat care au trăit într-o perioadă remarcabilă.
Frumoasa Nefertiti și sora ei, Mutnodjmet, au fost crescute departe de curte de către mătușa lor, Regina Egiptului. Familia puternică unde cele două surori au fost crescute a oferit conducătorilor Egiptului soții timp de secole. Când Faraonul Egiptului moare, puterea și jocul tatălui lor fac ca ambițioasa, carismatica și frumoasa Nefertiti să devină soția noului rege, Amunhotep, un tânăr faraon istabil. Deși căsătoria lor a fost aranjată înainte ca cei doi să se cunoască, Nefertiti reușește, prin puterea de seducție, farmecul aparte și alte metode numai de ea știute, să-și facă soțul să se îndrăgostească. Sperând că personalitatea ei puternică va tempera dorințele regelui Amunhotep de a răsturna religia Egiptului și preoții lui Amun și să se închine unui alt zeu, ambițioasa Nefertiti face lucrurile invers și încurajează planurile scadaloase ale soțului ei, câștigând admirația poporului dar făcându-și dușmani puternici la curte. De altfel, de-a lungul romanului este prezentată rivalitatea și competiția dintre Nefertiti și cea dintâi soție a prințului, Kira, jocul seducției având un rol major în câștigarea acesteia.
Din momentul sosirii sale în Teba, Nefertiti este iubită de popor. Carisma sa este egalată doar de generozitatea percepută soțului ei: Amunhotep le promite vrute și nevrute nobililor. Dragostea oamenilor de rând nu va fi suficientă, cu toate acestea, dacă tânărul cuplu nu este capabil să conceapa un moștenitor și de vreme ce atenția lui Nefertiti este în totalitate asupra conceperii unui fiu, cei doi nu reușesc să-i vadă pe puternicii preoți, care împreună cu militarii, complotând împotriva guvernării soțului ei. Singura persoană destul de înțeleptă să recunoască schimbarile politice - și destul de curajoasă îndeajuns să-i spună reginei - este sora mai mică a lui Nefertiti, Mutnodjmet.
Atentă și contemplativă, Mutnodjmet nu a împărtașit niciodată dorința surorii ei pentru putere. Ea tânjește după o viață liniștită, departe de afacerile familiei și de intrigile curții. Cea mai mare dorință a ei este să-și împartă viața alături de generalul de care se îndrăgostise. Dar, în vreme ce Nefertiti află de intrigile de la curte, ea o informează pe sora ei că trebuie să rămână la curte, încercând să-i aranjeze o căsătorie din interese politice, nu din dragoste. Pentru a-și obține independența, Mutnodjmet trebuie să-și sfideze sora, pe cea mai puternică femeie din Egipt, rămânând în același timp loială nevoilor familiei sale.
Povestea prezintă, în detaliu, viața lui Nefertiti începând de la 15 ani până la tragica moarte a acesteia, care marchează sfârșitul unei ere în Egiptul Antic. Romanul, deși prezintă o epocă foarte îndepărtată, în ceea ce privește relațiile umane, nu se deosebește cu mult de zilele noastre, viața cotidiană fiind presărată cu tot felul de intrigi, de încercări de a-l sabota pe cel de lânga tine să piardă. Trebuie să menționez că această carte este inspirată din fapte și evenimente istorice reale, cu doar câteva intervenții și modificări din partea autoarei, după cum ea însăși dezvăluie în carte. Și, cu toate că este o carte bazată pe istorie, stilul în care este scrisă intrigă cititorul încă din primele pagini, fără a deveni plictisitoare sau obositoare dând prea multe detalii nesemnificative.
Frumoasa Nefertiti și sora ei, Mutnodjmet, au fost crescute departe de curte de către mătușa lor, Regina Egiptului. Familia puternică unde cele două surori au fost crescute a oferit conducătorilor Egiptului soții timp de secole. Când Faraonul Egiptului moare, puterea și jocul tatălui lor fac ca ambițioasa, carismatica și frumoasa Nefertiti să devină soția noului rege, Amunhotep, un tânăr faraon istabil. Deși căsătoria lor a fost aranjată înainte ca cei doi să se cunoască, Nefertiti reușește, prin puterea de seducție, farmecul aparte și alte metode numai de ea știute, să-și facă soțul să se îndrăgostească. Sperând că personalitatea ei puternică va tempera dorințele regelui Amunhotep de a răsturna religia Egiptului și preoții lui Amun și să se închine unui alt zeu, ambițioasa Nefertiti face lucrurile invers și încurajează planurile scadaloase ale soțului ei, câștigând admirația poporului dar făcându-și dușmani puternici la curte. De altfel, de-a lungul romanului este prezentată rivalitatea și competiția dintre Nefertiti și cea dintâi soție a prințului, Kira, jocul seducției având un rol major în câștigarea acesteia.
Din momentul sosirii sale în Teba, Nefertiti este iubită de popor. Carisma sa este egalată doar de generozitatea percepută soțului ei: Amunhotep le promite vrute și nevrute nobililor. Dragostea oamenilor de rând nu va fi suficientă, cu toate acestea, dacă tânărul cuplu nu este capabil să conceapa un moștenitor și de vreme ce atenția lui Nefertiti este în totalitate asupra conceperii unui fiu, cei doi nu reușesc să-i vadă pe puternicii preoți, care împreună cu militarii, complotând împotriva guvernării soțului ei. Singura persoană destul de înțeleptă să recunoască schimbarile politice - și destul de curajoasă îndeajuns să-i spună reginei - este sora mai mică a lui Nefertiti, Mutnodjmet.
„Ar fi cel mai mare întemeietor din istoria Egiptului. Ne-am putea scrie numele la fiecare intrare. Fiecare templu, fiecare altar, fiecare bibliotecă, fiecare monument ar fi o mărturie a vieții noastre.”
Atentă și contemplativă, Mutnodjmet nu a împărtașit niciodată dorința surorii ei pentru putere. Ea tânjește după o viață liniștită, departe de afacerile familiei și de intrigile curții. Cea mai mare dorință a ei este să-și împartă viața alături de generalul de care se îndrăgostise. Dar, în vreme ce Nefertiti află de intrigile de la curte, ea o informează pe sora ei că trebuie să rămână la curte, încercând să-i aranjeze o căsătorie din interese politice, nu din dragoste. Pentru a-și obține independența, Mutnodjmet trebuie să-și sfideze sora, pe cea mai puternică femeie din Egipt, rămânând în același timp loială nevoilor familiei sale.
„Îmi voi ciopli chipul în fiecare colț al acestui ținut. Copiii mei își vor aminti de mine până când nisipurile vor dispărea din Egipt și piramidele se vor cufunda în pământ.”
Povestea prezintă, în detaliu, viața lui Nefertiti începând de la 15 ani până la tragica moarte a acesteia, care marchează sfârșitul unei ere în Egiptul Antic. Romanul, deși prezintă o epocă foarte îndepărtată, în ceea ce privește relațiile umane, nu se deosebește cu mult de zilele noastre, viața cotidiană fiind presărată cu tot felul de intrigi, de încercări de a-l sabota pe cel de lânga tine să piardă. Trebuie să menționez că această carte este inspirată din fapte și evenimente istorice reale, cu doar câteva intervenții și modificări din partea autoarei, după cum ea însăși dezvăluie în carte. Și, cu toate că este o carte bazată pe istorie, stilul în care este scrisă intrigă cititorul încă din primele pagini, fără a deveni plictisitoare sau obositoare dând prea multe detalii nesemnificative.
Cincizeci de umbre ale lui Grey, de E. L. James (Book #1)
Romanul începe cu protagonista Anastasia Steele, care o ajută pe prietena ei cea mai bună, Katherine Kavanaugh, să-i ia un interviu magnatului și multi-milionarului Christian Grey, pentru un articol pentru ziarul școlii. Anastasia este descrisă ca o tânără femeie complet nesigură pe ea, care nu se simte confortabil în propria sa piele. Christian Grey este un tânăr antreprenor dispus la orice pentru a obţine ceea ce îşi doreşte – chiar orice. Dincolo de şarmul şi succesul de care se bucură, Christian Grey este un bărbat tulburat de demoni ascunşi şi ghidat de o excesivă nevoie de a-i controla pe ceilalţi.
Curioasă și naivă, Ana este atrasă și intimidată în același timp de Christian. Ana este vulnerabilă în faţa frumuseţii pe care o posedă domnul Grey, o intrigă modul lui de ai răspunde, o face să roşească. În timpul interviului nu face decât să o învinuiască pe Kate că a trimis-o în ghearele lupului – iar ea nici măcar nu ştie cât de aproape e de realitate. Drept urmare, se încurcă pe tot parcursul interviului și părăsește biroul acestuia cu impresia că totul a mers foarte prost. Interacțiunea celor doi nu se oprește aici. Ana nu se așteaptă să se întâlnească din nou cu Christian, însă acesta își face apariția în magazinul unde lucrează. Ana îl informează că prietena ei Kate ar dori să faca o sesiune de fotografii cu el, aranjând astfel ca locația să fie în hotelul în care acesta era cazat. După sesiunea foto, Grey o invită pe Anna la o cafea. Abia acum începem să obținem o privire de ansablu asupra ambelor personaje.
La doar 27 de ani, Grey este portretizat ca având mult mai mulți ani. Ana este o tânără conștientă de neajunsurile sale, portretizată ca o fată imatură, neexperimentată și cu un vocabular bogat și inteligent. Interesul lui Grey pentru Ana crește, așa cum este descris și de către autoare ca având un "rânjet răutăcios". Ana devine un fel de plastilină în mâinile lui Chirstian. Viaţa domnului Grey se împarte în două: pe de o parte este un tânăr foarte bine văzut în societate, dar cealaltă latură a lui aduce ceva nou, întunecat, interzis. Christian oscilează între aroganţă, dominând persoanele din jurul lui prin fiecare gest pe care-l face şi căldură, mai ales în preajma Anastasiei. Tânăra îi aduce la suprafaţă o latură pe care nu credea că o are.
Christian Grey îi oferă Anei un contract, unul care ar obliga-o pe Ana să-i satisfacă toate dorinţele. Contractul are o listă de reguli pe care Ana este obligată să le urmeze. Ea trebuie să facă sport, să mânânce regulat, să-și mențină sănătatea și igiena, să poarte hainele pe care el i le cumpără el, să i se supună fiecărei cereri primite de la el și să petreacă fiecare weekend cu el pentru o perioadă de trei luni. De asemenea, îi este interzis să-l atingă sau să aibă contact vizual cu el pe perioada cât cei doi se află în "Camera roşie a dureri", după cum Christian o numeşte, locul unde se desfăşoară toate jocurile lui, locul unde doreşte să o aibă pe Anastasia. Va accepta Ana să semneze contractul? Va fi suficient de supusă să-l lase pe domnul Grey să-i facă asta?
Cincizeci de umbre ale domnului Grey este primul volum din trilogia care a uimit lumea. Cartea descrie pas cu pas emoţiile trăite de Anastasia Steele după ce îl întâlneşte pe Christian Grey. Tânărul o face pe Ana să treacă prin foarte multe experienţe noi pentru ea.
Conţinutul cărţii nu este cu siguranţă unul pentru copii şi nu e recomandată pentru cei care au un stomac slab. Această carte ori îţi place ori nu-ţi place, e atât de simplu. Trebuie să iubeşti personajele pentru a trece peste unele momente din carte. Christian este un tânăr cu probleme serioase de comportament, de gândire. Are un mod întunecat asupra propriei persoane, ceea ce îl împiedică să raţioneze uneori şi-l face să ignore sentimentele celorlalţi pentru el. Pe de altă parte Anastasia deşi nu ştie ce vrea de la viaţă se lasă iubită, se hrăneşte oarecum din ceea ce ceilalţi simt pentru ea şi are nevoie să audă pentru a fi sigură. Cei doi se completează foarte bine.
Romanul, pe lângă cele două personaje centrale, aduce şi alte caractere interesante cum ar fi Kate, prietena Anastasiei sau Elliot, fratele lui Christian. E L James a creat o poveste care aduce la suprafaţă problemele de negare şi nesiguranţă. Romanul aduce o realitate cu care se poate confrunta oricine.
Din colecție mai fac parte:
Curioasă și naivă, Ana este atrasă și intimidată în același timp de Christian. Ana este vulnerabilă în faţa frumuseţii pe care o posedă domnul Grey, o intrigă modul lui de ai răspunde, o face să roşească. În timpul interviului nu face decât să o învinuiască pe Kate că a trimis-o în ghearele lupului – iar ea nici măcar nu ştie cât de aproape e de realitate. Drept urmare, se încurcă pe tot parcursul interviului și părăsește biroul acestuia cu impresia că totul a mers foarte prost. Interacțiunea celor doi nu se oprește aici. Ana nu se așteaptă să se întâlnească din nou cu Christian, însă acesta își face apariția în magazinul unde lucrează. Ana îl informează că prietena ei Kate ar dori să faca o sesiune de fotografii cu el, aranjând astfel ca locația să fie în hotelul în care acesta era cazat. După sesiunea foto, Grey o invită pe Anna la o cafea. Abia acum începem să obținem o privire de ansablu asupra ambelor personaje.
La doar 27 de ani, Grey este portretizat ca având mult mai mulți ani. Ana este o tânără conștientă de neajunsurile sale, portretizată ca o fată imatură, neexperimentată și cu un vocabular bogat și inteligent. Interesul lui Grey pentru Ana crește, așa cum este descris și de către autoare ca având un "rânjet răutăcios". Ana devine un fel de plastilină în mâinile lui Chirstian. Viaţa domnului Grey se împarte în două: pe de o parte este un tânăr foarte bine văzut în societate, dar cealaltă latură a lui aduce ceva nou, întunecat, interzis. Christian oscilează între aroganţă, dominând persoanele din jurul lui prin fiecare gest pe care-l face şi căldură, mai ales în preajma Anastasiei. Tânăra îi aduce la suprafaţă o latură pe care nu credea că o are.
„Oh, şi Anastasia? Mă bucur că domnişoara Kavanagh nu a putut să-mi interviul.”
Christian Grey îi oferă Anei un contract, unul care ar obliga-o pe Ana să-i satisfacă toate dorinţele. Contractul are o listă de reguli pe care Ana este obligată să le urmeze. Ea trebuie să facă sport, să mânânce regulat, să-și mențină sănătatea și igiena, să poarte hainele pe care el i le cumpără el, să i se supună fiecărei cereri primite de la el și să petreacă fiecare weekend cu el pentru o perioadă de trei luni. De asemenea, îi este interzis să-l atingă sau să aibă contact vizual cu el pe perioada cât cei doi se află în "Camera roşie a dureri", după cum Christian o numeşte, locul unde se desfăşoară toate jocurile lui, locul unde doreşte să o aibă pe Anastasia. Va accepta Ana să semneze contractul? Va fi suficient de supusă să-l lase pe domnul Grey să-i facă asta?
- Din care cronică medievală ai evadat? Parc-ai fi un cavaler arogant.
Dispoziţia lui sufletească se schimbă în mod vizibil. Privirea i se îmblânzeşte, iar expresia îi devine caldă şi, uite, pe buze îi apare un surâs.
- Anastasia, nu cred că-i aşa. Un cavaler negru, poate.
Are un zâmbet sardonic şi scutură din cap.”
Cincizeci de umbre ale domnului Grey este primul volum din trilogia care a uimit lumea. Cartea descrie pas cu pas emoţiile trăite de Anastasia Steele după ce îl întâlneşte pe Christian Grey. Tânărul o face pe Ana să treacă prin foarte multe experienţe noi pentru ea.
Conţinutul cărţii nu este cu siguranţă unul pentru copii şi nu e recomandată pentru cei care au un stomac slab. Această carte ori îţi place ori nu-ţi place, e atât de simplu. Trebuie să iubeşti personajele pentru a trece peste unele momente din carte. Christian este un tânăr cu probleme serioase de comportament, de gândire. Are un mod întunecat asupra propriei persoane, ceea ce îl împiedică să raţioneze uneori şi-l face să ignore sentimentele celorlalţi pentru el. Pe de altă parte Anastasia deşi nu ştie ce vrea de la viaţă se lasă iubită, se hrăneşte oarecum din ceea ce ceilalţi simt pentru ea şi are nevoie să audă pentru a fi sigură. Cei doi se completează foarte bine.
Romanul, pe lângă cele două personaje centrale, aduce şi alte caractere interesante cum ar fi Kate, prietena Anastasiei sau Elliot, fratele lui Christian. E L James a creat o poveste care aduce la suprafaţă problemele de negare şi nesiguranţă. Romanul aduce o realitate cu care se poate confrunta oricine.
Din colecție mai fac parte:
Dansul dragonilor, de Geroge R. R. Martin (Book #5)
Dansul Dragonilor este al cincilea roman din seria Cântec de gheață și foc a scriitorului american George R. R. Martin. Pe Zid și dincolo de acesta
Pe Zid și dincolo de acesta
Dincolo de Zid, Bran Stark caută cioara cu trei ochi care i-a apărut în viziuni și ajunge într-un sălaș subteran, unde dobândește abilitatea de a „vedea” prin intermediul copacilor sacri venerați în Nord.
Între timp, pe Zid, tânărul Jon Snow este obligat să-și consilideze poziția de Lord Comandant îndepărtându-i pe contestatarii printre care se numără călăul tatălui său, Janos Slynt. Refuzul lui Slynt de a asculta ordinele lui Jon atrage executarea sa pentru insubordonare, ceea ce-i aduce lui Jon respectul regelui Stannis. Lordul Comandant o trimite apoi pe prințesa războinică Val să facă pace cu sălbaticul Tormund și să-l aducă în partea apărată a Zidului, departe de creaturile moarte care bântuie prin pustiurile înghețate. Gestul său atrage nemulțumirea fraților jurați ai Rondului de Noapte, al căror rol este tocmai de a apăra Regatul de sălbaticii din nord și se tem că, odată ce porțile Zidului se vor deschide, aceștia vor profita de ocazie pentru a invada teritoriile prospere din sud.
Jon este conștient de riscurile pe care și le asumă, dar este și mai conștient de pericolul pe care l-ar reprezenta moartea sălbaticilor dincolo de Zid, acolo unde s-ar transforma în creaturile ne-vii împotriva cărora armele obișnuite sunt neputincioase. Împrumutând bani de la Banca de Fier din Braavos, el începe reconstrucția castelelor părăsite situate de-a lungul Zidului și le populează cu sălbaticii aduși dincoace de Zid, în încercarea de a crea o armată care să se poată opune Celorlalți. Banii îi permit, pe lângă asta, să cumpere provizii de hrană care să le permită trecerea iernii și, de asemenea, să angajeze o flotă care să aducă în Regat un grup de câteva mii de sălbatici refugiați departe în nord. Gesturile sale sunt considerate acte de trădare de către frații săi jurați, care îl înjunghe cu pumnalele.
Dincolo de Marea Îngustă
În Orașele Libere
După ce și-a ucis tatăl, pe Tywin Lannister, Tyrion este ajutat de Varys să ajungă în Pentos, unde primește adăpost în locuinșa magisterului Illyrio. Trimis spre sud, Tyrion află că Varys și Illyrio l-au ascuns pe prințul Aegon Targaryen, fiul lui Rhaegar, despre care se credea că e mort. Ei vor să-l pună pe tronul Westerosului, fiind înaintea lui Daenerys în linia succesiunii și l-au încredințat spre creștere și educare lui Jon Connington, fosta Mână a Regelui Aerys și bun prieten cu prințul Rhaegar, exilat de Aerys pentru că nu reușise să pună capăt rebeliunii lui Robert Baratheon. Tyrion îl convinge pe tânărul Aegon că nu-i va fi de niciun folos să caute ajutorul lui Daenerys, ci îl îndeamnă să invadeze Cele Șapte Regate în regiunea Capătul Furtunii, pentru a atrage atenția prințesei și a o face pe ea să vină la el.
În timpul călătoriei alături de Aegon, Tyrion este răpit de Jorah Mormont, care vrea să-l ducă lui Daenerys în speranța că va primi iertarea ei. Nava pe care călătoresc cei doi naufragiază, iar ei sunt făcuți sclavi de către yunkai care îi duc împreună cu ei la Meereen, reședința lui Daenerys. Pântecăraia cafre decimează rândurile yunkailor fără a ține seama de clasa socială le permite celor doi să evadeze și să se alăture unei bande de mercenari, Fiii Secunzi.
În Braavos, fata cunoscută cândva sub numele de Arya Stark își continuă antrenamentul în cadrul ghildei asasinilor. După ce petrece o perioadă de orbire care o ajută să-și ascută celelalte simțuri, ea învață să-și „schimbe fața” - caracteristica ghildei - și duce la bun sfârșit primul asasinat, ceea ce-i permite să fie primită oficial în rândul organizației, ca acolită.
Golful Sclavilor
În orientul îndepărtat, Daenerys Targaryen - despre care mulți cred că este singura moștenitoare a Casei Targaryen a cucerit Meereenului și se străduiește să mențină pacea între zidurile orașului, precum și să facă față amenințării dușmanilor, venită pe două căi: atacul asupra cetății și „iapa albă”, plaga care le decimează rândurile. Dragonii ei au crescut și au devenit tot mai sălbatici, un adevărat pericol pentru locuitori și animalele lor; Daenerys decide să-i întemnițeze, dar cel mai mare dintre ei, Drogon, scapă și zboară departe de cetate.
Daenerys se căsătorește cu nobilul Hizdahr zo Loraq, sperând că asta va pune capăt seriei de crime desfășurate în cetate asupra oamenilor săi în cetate, precum și atacului armatelor din Yunkai și Volantis care s-au adunat dincolo de ziduri. Căsătoria aduce pacea sperată, dar Daenerys este nevoită să accepte cererea soțului ei de a redeschide arenele de gladiatori. Ceremonia de deschidere este însoțită de o încercare de otrăvire a reginei, pe care aceasta o evită, și de sosirea lui Drogon care face ravagii pe terenul arenei și care plecă purtând-o în spatele lui pe Daenerys.
Plecarea reginei lasă cetatea în mâinile lui Hizdahr, dar Ser Baristan îl arestează pentru tentativa de otrăvire a lui Daenerys și pentru complotul pus la cale cu Yunkai și Volantis de a reintroduce sclavia în Meereen, abolită de moștenitoarea tronului Targaryen. După arestarea lui Hizdar, Ser Baristan se lovește de reluarea ostilităților atât cu armatele din afara cetății, cât și cu organizația mafiotă care ucide oamenii reginei în Meereen.
După ce a străbătut jumătate de lume ca să se căsătorească cu Daenerys, onorând un pas străvechi existent între Dorne și Casa Targaryen, Quentyn Martell - prințul din Dorne, ajunge prea târziu pentru a-și mai duce planul la îndeplinire. Pentru a nu reveni acasă cu mâna goală, el decide să fure un dragon, dar este ucis și fiarele scapă în libertate. Între timp,, Drogon zboară cu Daenerys peste Marea Dothraki unde Dany, flămândă și bolnavă, întâlnește khalasarul lui Khal Jhaqo, un fost tovarăș al lui Khal Drogo care a trădat-o după moartea acestuia.
Pe mare, Flota de Fier a lui Victarion Greyjoy e înjumătățită de furtuni, dar ajunge în Golful Sclavilor. Victarion vrea să o salveze pe Daenerys atacând forțele aliate care asediază Meereenul. El speră că gestul său o va determina pe Daenerys să se mărite cu el și astfel, cu ajutorul dragonilor ei, el va putea să-l detroneze pe fratele său, Regele Euron.
În Cele Șapte Regate
Nordul
Războiul Celor Cinci Regi din Westeros a luat sfârșit, dar conflictul împotriva Lannisterilor și a aliaților lor trădători, Casele Bolton și Frey, a intrat într-o nouă etapă. Regele Stannis Baratheon s-a instalat pe Zid, în timp ce Nordul este împărțit între Oamenii de Fier care controlează coasta vestică și Casa Bolton. Casa Karstark îl sfătuiește pe Stanis să atace castelul Casei Bolton, Dreadfort, care ar fi păzit doar de câțiva oameni, dar acest sfat face parte dintr-un plan conceput în secret între Boltoni și Kastarki. Stanis alege să urmeze sfatul lui Jon Snow și obține sprijinul clanurilor dealurilor din nord, capturând apoi Deepwood Motte de la Asha Greyjoy, pe care o ia prizonieră. Eliberarea castelului Deepwood Motte atrage susținerea Caselor Glover și Mormont, care îl însoțesc pe Stanis spre Winterfell, unde a campat armata Boltonilor și a aliaților acestora. Un reprezentant al Băncii de Fier din Braavos sosește la Stannis pentru a-i oferi sprijin financiar, după ce Cersei Lannister a refuzat să plătească datoriile Casei sale.
Davos Seaworth, Cavalerul Ceapă și Mână a Regelui Stannis, cere ajutorul Casei Manderly. În urma unui proces ținut în fața reprezentanților Casei Frey, Davos este condamnat la moarte, iar Casa Manderly își întărește jurământul de credință față de Casa Lannister. Dar, în secret, Cavalerul Ceapă este eliberat și trimis de Wyman Manderly să-l caute pe Rickon Stark, cel mai mic fiu al Casei Stark și moștenitorul acesteia, despre care s-a aflat că ar fi fost dus pe insula Skagos, pentru protecție. Manderly îl informează pe Davos că toate Casele din nord vor să se răzbune pe Lannisteri, Frey și Boltoni pentru trădarea lor i că, dacă se dovedește că moștenitorul Casei Stark încă mai trăiește, se vor ralia cauzei Regelui Stannis.
Theon Greyjoy nu a murit, ci a devenit prizonier la Dreadfort, unde a fost torturat de Ramsay Bolton, care i-a jupuit pielea și i-a tăiat câteva degete. Casa Bolton îl folește pe Theon pentru a captura Moat Cailin din mâinile garnizoanei de Oameni de Fier plasată acolo, apoi pune mâna pe Winterfell prin căsătoria lui Ramsay cu Arya Stark. Theon își dă seama că fata nu este de fapt Arya, ci cea mai bună prietenă a Sansei, Jeyne Poole, dar Boltonii vor să păcălească celelate Case pentru a-și legitimiza pretenția la tronul Nordului. Nunta are loc la Winterfell, spre care se îndreaptă armata lui Stannis. Aflând că acesta a ajuns la porțile cetății, Theon o salvează pe Jeyne și evadează, alăturându-se armatei Regelui Stannis, unde-și întâlnește sora, pe Asha. Înrăutățirea vremii împiedică atacul asupra Winterfellului, dar Jon Snow primește la un moment dat o scrisoare în care este anunțat că Boltonii ar fi câștigat confruntarea.
Sudul
Cersei Lannister, prizonieră a Credinței Celor Șapte, recunoaște o parte dintre acuzațiile mai puțin grave care i se aduc, dar nu și pe cele care implică uciderea Regelui Robert sau a copiilor rezultați din incest. Mărturisirile ei sunt suficiente pentru a o scoate din închisoare, dar nu și de a o salva de un drum rușinos, în pielea goală pe străzile cetății, sub privirile tuturor locuitorilor. Singura ei consolare este misteriosul Robert Strong, uriașul cavaler numit Gardian al lui Cersei, cel care o va apăra în duelul judiciar cu Credința Celor Șapte. Unchiul ei, Kevan Lannister, și Marele Maester Pycelle nu vor să-i permită revenirea la putere, ci încearcă să contracareze Casa Tyrell și să refacă vechile alianțe. Mace Tyrell este numit Mână a Regelui, iar o delegație este trimisă la Banca de Fier din Braavos pentru a se repara răul făcut de Cersei prin ruperea relațiilor cu acest pilon vital pentru economia Regatului.
Jamie Lannister pune capăt luptei dintre Casele Bracken și Blackwood, ultima dintre ele susținătoare a cauzei lui Robb Stark chiar și după moartea acestuia. Casa Blackwood acceptă să se supună după ce negociază condiții rezonabile, iar ordinea este restabilită în regiune. După ce lucrurile se liniștesc, Jamie pimește vizita Briannei din Tarth, care îl anunță că a dat de urma Sansei Stark.
Între timp, convins de Tyrion să-și ia soarte în propriile mâini în loc să caute compania lui Daenerys, Aegon Targaryen decide să debarce în Westeros împreună cu Jon Connington și armata de mercenari din Compania de Aur. Campania lor este încununată de succes: patru castele sunt cucerite, deschizând drumul spre Capătul Furtunii.
Epilogul prezintă Debarcaderul Regelui acoperit de ninsoare și Casele Lannister și Tyrell blocate în discuții în care niciuna nu vrea să cedeze și să să încreadă în cealaltă. Kevan îi face o vizită lui Pycelle și-l găsește mort pe Marele Maester, fiind la rândul său rănit mortal. Ucigașul este Varys, care îl susține pe Aegon și vrea ca Cersei să redevină regenta Regelui Tommen, pentru a duce de râpă regatul. Lupta pe care intuiește că o va duce cu Casa Tyrell și eforturile depuse pentru capturarea lui Tyrion vor slăbi regatul, ușurându-i misiunea lui Aegon.
Povestea este narată din punctul de vedere a 18 personaje diferite[9], incluzând două personaje minore în prolog și epilog[10]. Toate personajele principale - în afara a două dintre ele - au fost anunțate înainte de lansarea cărții.
În Nord:
Colecția conține:
Pe Zid și dincolo de acesta
Dincolo de Zid, Bran Stark caută cioara cu trei ochi care i-a apărut în viziuni și ajunge într-un sălaș subteran, unde dobândește abilitatea de a „vedea” prin intermediul copacilor sacri venerați în Nord.
Între timp, pe Zid, tânărul Jon Snow este obligat să-și consilideze poziția de Lord Comandant îndepărtându-i pe contestatarii printre care se numără călăul tatălui său, Janos Slynt. Refuzul lui Slynt de a asculta ordinele lui Jon atrage executarea sa pentru insubordonare, ceea ce-i aduce lui Jon respectul regelui Stannis. Lordul Comandant o trimite apoi pe prințesa războinică Val să facă pace cu sălbaticul Tormund și să-l aducă în partea apărată a Zidului, departe de creaturile moarte care bântuie prin pustiurile înghețate. Gestul său atrage nemulțumirea fraților jurați ai Rondului de Noapte, al căror rol este tocmai de a apăra Regatul de sălbaticii din nord și se tem că, odată ce porțile Zidului se vor deschide, aceștia vor profita de ocazie pentru a invada teritoriile prospere din sud.
Jon este conștient de riscurile pe care și le asumă, dar este și mai conștient de pericolul pe care l-ar reprezenta moartea sălbaticilor dincolo de Zid, acolo unde s-ar transforma în creaturile ne-vii împotriva cărora armele obișnuite sunt neputincioase. Împrumutând bani de la Banca de Fier din Braavos, el începe reconstrucția castelelor părăsite situate de-a lungul Zidului și le populează cu sălbaticii aduși dincoace de Zid, în încercarea de a crea o armată care să se poată opune Celorlalți. Banii îi permit, pe lângă asta, să cumpere provizii de hrană care să le permită trecerea iernii și, de asemenea, să angajeze o flotă care să aducă în Regat un grup de câteva mii de sălbatici refugiați departe în nord. Gesturile sale sunt considerate acte de trădare de către frații săi jurați, care îl înjunghe cu pumnalele.
Dincolo de Marea Îngustă
În Orașele Libere
După ce și-a ucis tatăl, pe Tywin Lannister, Tyrion este ajutat de Varys să ajungă în Pentos, unde primește adăpost în locuinșa magisterului Illyrio. Trimis spre sud, Tyrion află că Varys și Illyrio l-au ascuns pe prințul Aegon Targaryen, fiul lui Rhaegar, despre care se credea că e mort. Ei vor să-l pună pe tronul Westerosului, fiind înaintea lui Daenerys în linia succesiunii și l-au încredințat spre creștere și educare lui Jon Connington, fosta Mână a Regelui Aerys și bun prieten cu prințul Rhaegar, exilat de Aerys pentru că nu reușise să pună capăt rebeliunii lui Robert Baratheon. Tyrion îl convinge pe tânărul Aegon că nu-i va fi de niciun folos să caute ajutorul lui Daenerys, ci îl îndeamnă să invadeze Cele Șapte Regate în regiunea Capătul Furtunii, pentru a atrage atenția prințesei și a o face pe ea să vină la el.
În timpul călătoriei alături de Aegon, Tyrion este răpit de Jorah Mormont, care vrea să-l ducă lui Daenerys în speranța că va primi iertarea ei. Nava pe care călătoresc cei doi naufragiază, iar ei sunt făcuți sclavi de către yunkai care îi duc împreună cu ei la Meereen, reședința lui Daenerys. Pântecăraia cafre decimează rândurile yunkailor fără a ține seama de clasa socială le permite celor doi să evadeze și să se alăture unei bande de mercenari, Fiii Secunzi.
În Braavos, fata cunoscută cândva sub numele de Arya Stark își continuă antrenamentul în cadrul ghildei asasinilor. După ce petrece o perioadă de orbire care o ajută să-și ascută celelalte simțuri, ea învață să-și „schimbe fața” - caracteristica ghildei - și duce la bun sfârșit primul asasinat, ceea ce-i permite să fie primită oficial în rândul organizației, ca acolită.
Golful Sclavilor
În orientul îndepărtat, Daenerys Targaryen - despre care mulți cred că este singura moștenitoare a Casei Targaryen a cucerit Meereenului și se străduiește să mențină pacea între zidurile orașului, precum și să facă față amenințării dușmanilor, venită pe două căi: atacul asupra cetății și „iapa albă”, plaga care le decimează rândurile. Dragonii ei au crescut și au devenit tot mai sălbatici, un adevărat pericol pentru locuitori și animalele lor; Daenerys decide să-i întemnițeze, dar cel mai mare dintre ei, Drogon, scapă și zboară departe de cetate.
Daenerys se căsătorește cu nobilul Hizdahr zo Loraq, sperând că asta va pune capăt seriei de crime desfășurate în cetate asupra oamenilor săi în cetate, precum și atacului armatelor din Yunkai și Volantis care s-au adunat dincolo de ziduri. Căsătoria aduce pacea sperată, dar Daenerys este nevoită să accepte cererea soțului ei de a redeschide arenele de gladiatori. Ceremonia de deschidere este însoțită de o încercare de otrăvire a reginei, pe care aceasta o evită, și de sosirea lui Drogon care face ravagii pe terenul arenei și care plecă purtând-o în spatele lui pe Daenerys.
Plecarea reginei lasă cetatea în mâinile lui Hizdahr, dar Ser Baristan îl arestează pentru tentativa de otrăvire a lui Daenerys și pentru complotul pus la cale cu Yunkai și Volantis de a reintroduce sclavia în Meereen, abolită de moștenitoarea tronului Targaryen. După arestarea lui Hizdar, Ser Baristan se lovește de reluarea ostilităților atât cu armatele din afara cetății, cât și cu organizația mafiotă care ucide oamenii reginei în Meereen.
După ce a străbătut jumătate de lume ca să se căsătorească cu Daenerys, onorând un pas străvechi existent între Dorne și Casa Targaryen, Quentyn Martell - prințul din Dorne, ajunge prea târziu pentru a-și mai duce planul la îndeplinire. Pentru a nu reveni acasă cu mâna goală, el decide să fure un dragon, dar este ucis și fiarele scapă în libertate. Între timp,, Drogon zboară cu Daenerys peste Marea Dothraki unde Dany, flămândă și bolnavă, întâlnește khalasarul lui Khal Jhaqo, un fost tovarăș al lui Khal Drogo care a trădat-o după moartea acestuia.
Pe mare, Flota de Fier a lui Victarion Greyjoy e înjumătățită de furtuni, dar ajunge în Golful Sclavilor. Victarion vrea să o salveze pe Daenerys atacând forțele aliate care asediază Meereenul. El speră că gestul său o va determina pe Daenerys să se mărite cu el și astfel, cu ajutorul dragonilor ei, el va putea să-l detroneze pe fratele său, Regele Euron.
În Cele Șapte Regate
Nordul
Războiul Celor Cinci Regi din Westeros a luat sfârșit, dar conflictul împotriva Lannisterilor și a aliaților lor trădători, Casele Bolton și Frey, a intrat într-o nouă etapă. Regele Stannis Baratheon s-a instalat pe Zid, în timp ce Nordul este împărțit între Oamenii de Fier care controlează coasta vestică și Casa Bolton. Casa Karstark îl sfătuiește pe Stanis să atace castelul Casei Bolton, Dreadfort, care ar fi păzit doar de câțiva oameni, dar acest sfat face parte dintr-un plan conceput în secret între Boltoni și Kastarki. Stanis alege să urmeze sfatul lui Jon Snow și obține sprijinul clanurilor dealurilor din nord, capturând apoi Deepwood Motte de la Asha Greyjoy, pe care o ia prizonieră. Eliberarea castelului Deepwood Motte atrage susținerea Caselor Glover și Mormont, care îl însoțesc pe Stanis spre Winterfell, unde a campat armata Boltonilor și a aliaților acestora. Un reprezentant al Băncii de Fier din Braavos sosește la Stannis pentru a-i oferi sprijin financiar, după ce Cersei Lannister a refuzat să plătească datoriile Casei sale.
Davos Seaworth, Cavalerul Ceapă și Mână a Regelui Stannis, cere ajutorul Casei Manderly. În urma unui proces ținut în fața reprezentanților Casei Frey, Davos este condamnat la moarte, iar Casa Manderly își întărește jurământul de credință față de Casa Lannister. Dar, în secret, Cavalerul Ceapă este eliberat și trimis de Wyman Manderly să-l caute pe Rickon Stark, cel mai mic fiu al Casei Stark și moștenitorul acesteia, despre care s-a aflat că ar fi fost dus pe insula Skagos, pentru protecție. Manderly îl informează pe Davos că toate Casele din nord vor să se răzbune pe Lannisteri, Frey și Boltoni pentru trădarea lor i că, dacă se dovedește că moștenitorul Casei Stark încă mai trăiește, se vor ralia cauzei Regelui Stannis.
Theon Greyjoy nu a murit, ci a devenit prizonier la Dreadfort, unde a fost torturat de Ramsay Bolton, care i-a jupuit pielea și i-a tăiat câteva degete. Casa Bolton îl folește pe Theon pentru a captura Moat Cailin din mâinile garnizoanei de Oameni de Fier plasată acolo, apoi pune mâna pe Winterfell prin căsătoria lui Ramsay cu Arya Stark. Theon își dă seama că fata nu este de fapt Arya, ci cea mai bună prietenă a Sansei, Jeyne Poole, dar Boltonii vor să păcălească celelate Case pentru a-și legitimiza pretenția la tronul Nordului. Nunta are loc la Winterfell, spre care se îndreaptă armata lui Stannis. Aflând că acesta a ajuns la porțile cetății, Theon o salvează pe Jeyne și evadează, alăturându-se armatei Regelui Stannis, unde-și întâlnește sora, pe Asha. Înrăutățirea vremii împiedică atacul asupra Winterfellului, dar Jon Snow primește la un moment dat o scrisoare în care este anunțat că Boltonii ar fi câștigat confruntarea.
Sudul
Cersei Lannister, prizonieră a Credinței Celor Șapte, recunoaște o parte dintre acuzațiile mai puțin grave care i se aduc, dar nu și pe cele care implică uciderea Regelui Robert sau a copiilor rezultați din incest. Mărturisirile ei sunt suficiente pentru a o scoate din închisoare, dar nu și de a o salva de un drum rușinos, în pielea goală pe străzile cetății, sub privirile tuturor locuitorilor. Singura ei consolare este misteriosul Robert Strong, uriașul cavaler numit Gardian al lui Cersei, cel care o va apăra în duelul judiciar cu Credința Celor Șapte. Unchiul ei, Kevan Lannister, și Marele Maester Pycelle nu vor să-i permită revenirea la putere, ci încearcă să contracareze Casa Tyrell și să refacă vechile alianțe. Mace Tyrell este numit Mână a Regelui, iar o delegație este trimisă la Banca de Fier din Braavos pentru a se repara răul făcut de Cersei prin ruperea relațiilor cu acest pilon vital pentru economia Regatului.
Jamie Lannister pune capăt luptei dintre Casele Bracken și Blackwood, ultima dintre ele susținătoare a cauzei lui Robb Stark chiar și după moartea acestuia. Casa Blackwood acceptă să se supună după ce negociază condiții rezonabile, iar ordinea este restabilită în regiune. După ce lucrurile se liniștesc, Jamie pimește vizita Briannei din Tarth, care îl anunță că a dat de urma Sansei Stark.
Între timp, convins de Tyrion să-și ia soarte în propriile mâini în loc să caute compania lui Daenerys, Aegon Targaryen decide să debarce în Westeros împreună cu Jon Connington și armata de mercenari din Compania de Aur. Campania lor este încununată de succes: patru castele sunt cucerite, deschizând drumul spre Capătul Furtunii.
Epilogul prezintă Debarcaderul Regelui acoperit de ninsoare și Casele Lannister și Tyrell blocate în discuții în care niciuna nu vrea să cedeze și să să încreadă în cealaltă. Kevan îi face o vizită lui Pycelle și-l găsește mort pe Marele Maester, fiind la rândul său rănit mortal. Ucigașul este Varys, care îl susține pe Aegon și vrea ca Cersei să redevină regenta Regelui Tommen, pentru a duce de râpă regatul. Lupta pe care intuiește că o va duce cu Casa Tyrell și eforturile depuse pentru capturarea lui Tyrion vor slăbi regatul, ușurându-i misiunea lui Aegon.
Povestea este narată din punctul de vedere a 18 personaje diferite[9], incluzând două personaje minore în prolog și epilog[10]. Toate personajele principale - în afara a două dintre ele - au fost anunțate înainte de lansarea cărții.
În Nord:
- Prolog: Varamyr Șaptepiei, unul dintre sălbaticii supraviețuitori de dincolo de Zid, care poate prelua intra în corpul altor persoane[11]
- Jon Snow, al 998-lea Lord Comandant al Rondului de Noapte, fiul bastard al lui Eddard Stark.
- Bran Stark, moștenitorul de drept al fratelui său decedat Robb Stark, caută dincolo de Zid o putere străveche și e crezut mort de către familia sa.
- Davos Seaworth, fost contrabandist și Mână a Regelui Stannis Baratheon, trimis să negocieze la Portul Alb.
- Duhoare, Prințul Winterfellului, Schimbă-Mantie, O stafie din Winterfell: Theon Greyjoy, fiul crezut mort al fostului Rege Balon Greyjoy din Insulele de Fier, prizonier al lui Ramsay Bolton.
- Mireasa îndărătnică, Trofeul Regelui, Sacrificiul: Asha Greyjoy, nepoata Regelui Euron Greyjoy din Insulele de Fier, fugară după încoronarea unchiului ei.
- Lady Melisandre, preoteasă a zeului roșu R'hllort, originară din Asshai, sfătuitoarea lui Stannis.
- Daenerys Targaryen, moștenitoarea dinastiei Targaryen care a domnit în Westeros timp de 300 de ani până la detronarea ei cu 15 ani înainte de evenimentele prezentate în primul roman. Auto-proclamată Regină a Westerosului, conduce orașul Meereen.
- Tyrion Lannister, pitic și unchi al Regelui Tommen din Westeros, fugar căutat pentru patricid și regicid, a părăsit Cele Șapte Regate.
- Omul negustorului, Hoinarul, Pețitorul alungat, Îmblânzitorul de dragoni: Quentyn Martell, fiul cel mai mare al Prințului Doran Martell din Dorne, călătorește în Est cu o misiune de la tatăl său.
- Lordul pierdut, Grifonul renăscut: Jon Connington, fostă Mână a Regelui Aerys Targaryen și unul dintre prietenii apropiați ai Prințului Rhaegar, exilat și crezut mort. Identitatea sa ca personaj principal a fost păstrată secretă înainte de publicarea romanului.
- Apărătorul Reginei, Cavalerul lepădat, Sfărâmătorul-de-Regi, Mâna Reginei: Ser Barristan Selmy, fost Lord Comandant al Gărzii Regelui Robert Baratheon și prima Mână a Reginei Daenerys.
- Pețitorul de Fier: Victarion Greyjoy, căpitan al Flotei de Fier, plecat să o caute pe Daenerys pentru a o folosi în interesul Oamenilor de Fier.
- Fata oarbă, Fata cea urâtă: Arya Stark, ascunsă în Orașul Liber Braavos unde a luat identitatea lui "Cat a Canalelor" și-și continuă antrenamentul ca asasin în Casa în Negru și Alb.
- Străjerul: Areo Hotah, căpitan al gărzii lui Doran Martell.
- Ser Jaime Lannister, Regicidul, Lord Comandant al Gărzii Regelui, se ocupă cu ocuparea teritoriilor din jurul Riverrunului.
- Cersei Lannister, Regina regentă, închisă în turn în așteptarea judecății.
- Epilogue: Ser Kevan Lannister, conducătorul Casei Lannister după moartea fratelui său, regent al Regelui Tommen. Identitatea sa ca personaj principal a fost păstrată secretă înainte de publicarea romanului.
Colecția conține:
Festinul ciorilor, de Geroge R. R. Martin (Book #4)
Festinul ciorilor este a patra carte din seria epică fantasy Cântec de gheață și foc a autorului american George R. R. Martin. Războiul celor cinci regi se apropie de sfârșit. Robb Stark, Joffrey Baratheon, Renly Baratheon și Balon Greyjoy sunt morți, iar regele Stannis Baratheon a pornit în ajutorul Zidului, unde Jon Snow a devenit Lord Comandant al Rondului de Noapte. Regele Tommen Baratheon, fratele de opt ani al lui Joffrey, conduce acum la Debarcaderul Regelui, sub supravegherea atentă a mamei lui, regina regentă Cersei Lannister. Tatăl lui Cersei e mort, ucis de fiul său Tyrion, care a fugit din oraș. În lipsa celor doi, puterea lui Cersei nu mai este îngrădită de nimeni. Între timp, Sansa Stark se ascunde în continuare în Vale, protejată de Petyr Baelish, care a ucis-o pe ascuns pe soția sa, Lysa Arryn, și s-a autoproclamat Protector al Văii și paznic al lordului de opt ani Robert Arryn.În Cele Șapte Regate
Debarcaderul Regelui
Încetul cu încetul devine evident că, deși e foarte abilă în țeserea intrigilor necesare pentru a accede la putere, Cersei nu se pricepe prea bine la conducerea de zi cu zi a regatului. Domnia ei aduce în consiliu o serie de persoane incompetente și, pentru a înrăutăți lucrurile, ea nu se încrede în susținătorii ei principali, Casa Tyrell, mai ales în soția fiului ei, Margaery. Paranoia crescândă legată de o profeție din adolescență conform căreia ea și copiii ei aveau să fie omorâți de fratele ei, o face dependentă de alcool. Problemele se înmulțesc din cauza imenselor datorii de război și a inabilității administratorilor de a rezolva situația, ceea ce duce la o criză bancară care aproape distruge economia Westerosului. Pentru a scăpa de datoria pe care coroana o are către Credința Celor Șapte, ea acceptă restaurarea ordinului militar religios. Un plan de a determina Credința să o acuze pe Margaery de adulter, în baza unor probe în mare parte inventate, scapă de sub control, iar liderul religios ale cărei puteri le sporise Cersei ajunge să o aresteze și să o întemnițeze chiar pe ea pe baza unor acuzații similare.
Ținuturile riverane
Fratele și fostul amant al lui Cersei, Jaime, călătorește în ținuturile riverane pentru a restabili ordinea și controlul regal în regiunile devastate de război. El s-a înstrăinat oarecum de sora lui și a devenit preocupat de propria onoare, pe care o consideră pătată de greșeli din trecut. De asemenea, este îngrijorat de starea Gărzii Regelui, deoarece Cersei ridică la rangul de cavaleri persoane care nu merită această onoare. După ce reușește să încheie fără vărsare de sânge asediul Riverrunului, una dintre ultimele rezistențe împotriva autorității familiei sale, el primește un mesaj de la Cersei, care îi cere să se întoarcă și să o salveze într-un proces prin luptă, dar pare să ignore mesajul.
Misiunea Briennei din Tarth de a o găsi pe Sansa o conduce prin ținuturile riverane, în care are ocazia să vadă devastarea și răutatea pe care războiul le-a abătut asupra poporului. Capturând un băiat pe care îl vede urmărind-o, descoperă că este Podrick Payne, fostul scutier al Pezevenghiului. Deoarece nu a beneficiat de un antrenament adecvat de scutier, ea este de acord să îl învețe. Brienne se întâlnește și cu Ser Hyle, un cavaler din trecutul ei alături de care s-a aflat când a fost omorât regele Renly. Acesta o crede că nu ea l-a omorât pe rege și o urmează. Capturat de Bravii Camarazi, este condamnată la moarte de Inimă de Piatră (fosta ei aliată, acum un cadavru revenit din morți, Catelyn Stark), care crede că Brienne a trădat-o. Brienne are de ales între a fi ucisă și a-l omorî pe Jaime Lannister, lucru pe care îl consideră inacceptabil.
Eyrie
În Eyrie, Sansa joacă rolul fiicei bastarde a lui Petyr, Alayne, împrietenindu-se cu tânărul Robert Arryn și primind învățături de politică regală. În acest timp, Petyr reușește să manipuleze foștii lorzi stegari ai soției sale, iar Protectoratul său precar începe să capete putere. În cele din urmă, Sansa află că Petyr a promis-o lui Harrold Hardyng, moștenitorul lui Robert. Când bolnavul Robert va muri, Sansa urmează să își dezvăluie adevărata identitate, revendicând fortăreața familiei, Winterfell.
Insulele de Fier
Pe Insulele de Fier, Aeron Damphair cere un plebiscit pentru a se alege succesorul lui Balon Greyjoy. Contestat de fratele și de fiica acestuia, Victarion și Asha, Euron "Ochi de cioară" Greyjoy va reuși să câștige în cele din urmă, promițând că poate chema dragonii care-i vor ajuta pe locuitorii insulelor să cucerească întreg Westerosul. Flota oamenilor de fier atacă și cuceresc insulele de la gura răului Mander, amenințând Highgardenul. Euron îl trimite apoi pe Victarion spre est, pentru a o peți pe Daenerys Targaryen, dar acesta plănuiește să se căsătorească chiar el cu ea.
Dorne
În Dorne, Doran Martell se confruntă cu trei dintre Șerpoaicele Nisipului ale fratelui său, care cer răzbunare pentru moartea lui. Ele nu sunt mulțumite de perspectiva de a primi capul lui Gregor Clegane, deoarece aceasta nu e o plată cinstită: moartea lui Gregor nu este o recompensă, ci ea vine în urma loviturii primită în duel de la sulița otrăvită a Viperei Roșii. Toți vor război, dar în moduri diferite. Pentru a scăpa de ele, Doran le închide pe toate cele opt Șerpoaice în Turn.
O tentativă îndrăzneață a Ariannei Martell - care l-a sedus pe Ser Arys Oakheart din Garda Regelui - de a o încorona pe Myrcella Baratheon ca regină a Westerosului în conformitate cu legea dornisheană, este împiedicată chiar de tatăl Ariannei, Doran, în ciuda slăbiciunii sale. Tentativa a lăsat și urme: Myrcella este desfigurată, iar Ser Oakheart a murit. Acest lucru amenință legăturile cu Casa Lannister și cu Tronul de Fier, chiar dacă un membru al Gărzii Regelui vine cu capul lui Gregor Clegane, cavalerul acuzat că a violat-o și ucis-o pe sora lui Doran, Elia, cu ani în urmă. Mânios pe Arianne, Doran scoate la lumină faptul că țese de multă vreme un plan subtil de răzbunare: fratele ei, Quentyn, a fost trimis spre est ca să aducă "Foc și sânge".
În Est
Samwell Tarly este trimis la Citadela din Orașul Vechi pentru a se pregăti să devină noul Maester al Rondului de Noapte și pentru a afla ce știu maesterii despre Ceilalți. El este însoțit de Maester Aemon, Dareon (alt om al Rondului de Noapte), de sălbatica Gilly și de fiul ei. Ajunși în Braavos, starea de sănătate a Maesterului Aemon se înrăutățește, făcându-i să piardă vasul spre destinație. Dareon abandonează misiunea, iar ceilalți trei reușesc, în cele din urmă, să își reia călătoria spre Orașul Vechi. Pe drum, Maester Aemon moare, iar Sam și Gilly devin amanți. Înainte de a muri, Aemon aude despre Daenerys și dragonii ei, sfătuindu-l pe Sam să convingă Citadela să trimită un Maester care s-o consilieze, deoarece ea este salvatoarea omenirii din profeții. Ajuns în Orașul Vechi, Sam devine novice, iar un Maester pleacă pentru a-și oferi serviciile lui Daenerys.
Ajunsă în Braavos, Arya Stark intră în Casa în Alb și Negru, un templu al cărui novici trebuie să își abandoneze bunurile și trecutul. Ea devine "Cat a Canalelor" dar își păstrează, totuși, Acul. Se angajează în Braavos, dar la fiecare lună nouă trebuie să revină în templu pentru a sluji și a spune trei lucruri noi învățate de la ultima ședere acolo. Vechea identitate nu o părăsește, căci are în continuare vise de lup și îl ucide pe Dareon pentru că a dezertat din Rondul de Noapte (lucru pesdepsit cu moartea în Westeros) și și-a părăsit Fratele Jurat, pe Samwell Tarly, cu care are o scurtă întâlnire (fără a ști că acesta e prieten cu fratele ei, Jon). Întoarsă la templu, este nevoită să recunoască faptul că "Arya" a comis crima, fiind pedepsită să bea o cană cu lapte, care o orbește.
Povestea este narată din perspectiva a 12 personaje și, la fel ca în precedentele cărți, a unui prolog în care apare un personaj relativ minor.
- Prolog: Pate, novice al Maesterilor din Orașul Vechi
- Cersei Lannister, regina regentă
- Profetul, Omul înecat: Prințul Aeron "Părumed" Greyjoy
- Ser Jaime Lannister, Lord Comandant al Gărzii Regelui
- Căpitanul Gărzilor: Areo Hotah, Căpitan al Gărzilor prințului Doran Martell din Dorne
- Arya Stark, numită ulterior "Cat a Canalelor", pregătită de Casa în Alb și Negru
- Sansa Stark, jucând rolul fiicei bastarde a lui Petyr Baelish, "Alayne Stone"
- Samwell Tarly, Frate Jurat al Rondului de Noapte
- Fiica Krakenului: Prințesa Asha Greyjoy, fata regelui Balon din Insulele de Fier
- Căpitanul de Fier, Tâlharul: Prințul Victarion Greyjoy, fratele regelui Balon
- Brienne, Fecioara din Tarth, o femeie uriașă și puternică, aflată în căutarea Sansei și a Aryei Stark
- Cavalerul Întinat: Ser Arys Oakheart din Garda Regelui
- Făuritorul de Regine, Prințesa din Turn: Arianne Martell, fata prințului Doran
Iureșul săbiilor, de Geroge R. R. Martin (Book #3)
Iureșul săbiilor este al treilea roman al seriei Cântec de gheață și foc, o epopee fantasy scrisă de autorul american George R. R. Martin. Iureșul săbiilor preia povestea cu puțin înaintea sfârșitului precedentului roman, Încleștarea regilor. Cele Șapte Regate sunt devastate în continuare de Războiul Celor Cinci Regi, cu Robb Stark, Balon Greyjoy, Joffrey Baratheon, Stannis Baratheon și Renly Baratheon luptând pentru coroană. Încercarea lui Stannis Baratheon de a lua Debarcaderul Regelui a fost dejucată de noua alianță dintre Casa Lannister (care îl susține pe Joffrey) și Casa Tyrell. Casa Martell a promis și ea să-i susțină pe Lannisteri, dar forțele din Dorne încă nu au ajuns pe câmpul de luptă. Între timp, o armată uriașă de sălbatici mărșăluiește către Zid sub conducerea lui Mance Rayder, având în cale doar forța slabă a Rondului de Noapte. În Estul îndepărtat, Daenerys Targaryen se întoarce în Pentos, sperând să adune forțele necesare pentru a revendica Tronul de Fier.Romanul începe în ultimele luni din anul 299 După Debarcare (DD) și continuă pe parcursul anului 300 DD.
În Cele Șapte Regate
Nordul / Ținuturile riverane
La Riverrun, Catelyn Stark face un târg cu prizonierul ei, Jaime Lannister: libertatea lui în schimbul libertății fetelor Catelynei. Jamie acceptă și pornește spre sud, escortat de Brienne din Tarth.
Jaime și Brienne sunt prinși de mercenarii cunoscuți sub numele de Bravii Camarazi (aflați acum în slujba lui Roose Bolton) și duși la Harrenhal. Conducătorul lor, Vargo Hoat, cunoscut pentru sadismul și cruzimea sa, îi taie lui Jaimie mâna cu care mânuia sabia, lucru care nu îl impresionează pe lordul său, Roose Bolton. Dimpotrivă, acesta îl trimite pe Jamie la Debarcaderul Regelui împreună cu complimentle sale pentru lordul Tywin. Brienne, valorând puțin ca ostatică, este lăsată la mila lui Hoat, dar Jaime o salvează din mâinile lui.
Armata lui Robb se întoarce la Riverrun după ce a zdrobit forțele Lannisterilor ajunse în zonă. Robb îi dezvăluie mamei sale că s-a căsătorit cu Jeyne Westerling din Crag, încălcându-și jurământul de a lua o femeie din Casa Frey și riscând, în acest fel, să piardă sprijinul acesteia. Robb, ca Rege al Nordului, trece prin momente grele: o treime din soldații săi au fost prinși între lordul Randyll Tarly și Ser Gregor Clegane, iar Casa Greyjoys stăpânește pământurile lui. Robb are însă un plan de a lua Moat Cailin din mâinile Greyjoyilor. Catelyn susține planul, dar îl îndeamnă să câștige din nou sprijinul Freyilor, oricât de dificil ar fi. La puțin timp după aceasta, lordul Hoster Tully moare, iar fratele Catelynei, Edmure, devine lord de Riverrun.
Arya Stark și prietenii ei întâlnesc un grup de oameni condus de lordul Beric Dondarrion și de preotul roșu Thoros din Myr. Grupul lui Beric fusese trimis de lordul Eddard Stark să stăvilească raidurile Lannisterilor, dar a devenit o organizație haiducească care apără țăranii prinși în războiul care devastează zona. Grupul îl întâlnește pe Sandor Clegane și îi acordă un proces prin luptă, pe care îl câștigă, dându-i lordului Beric o lovitură mortală. Spre uimirea Aryei, Thoros îl readuce la viață pe Beric folosind ceea ce el numește un dar de la zeul său, R'hllor. Arya părăsește grupul, dar este prinsă de Sandor Clegane, care e decis să o ducă înapoi familiei sale, în schimbul unei recompense.
Armata lui Robb Stark ajunge la Gemeni, unde Robb își cere iertare de la lordul Walder Frey. Acesta acceptă să îl ierte, cu condiția ca lordul Edmure Tully să se căsătorească cu una dintre fiicele lui, în locul lui Robb. În timpul nunții, Boltonii și Freyii, înarmați și îmbărcați în armuri, îi omoară pe mulți dintre susținătorii Casei Stark. Lui Robb și Catelyn li se taie gâtul, primul fiind decapitat și fiindu-i pus pe umeri capul lupului său străvechi, Vânt Cenușiu. Mama sa este dezbrăcată și aruncată în râu, iar mulți dintre lorzii nordici sunt uciși sau capturați.
Arya și Sandor ajung în taberele din jurul castelului, chiar în timpul desfășurării "Nunții Roșii". Dându-și seama că se petrece un lucru îngrozitor, Arya încearcă să intre în castel pentru a-și salva mama, dar Sandor o împiedică și o duce în josul râului. În timpul unui vis în care vede lumea prin ochii lupului ei străvechi de mult plecat, Nymeria, ea trage la mal cadavrul unei femei. Când se trezește, Arya îi spune lui Sandor că mama ei, Catelyn, e moartă.
Arya și Sandor dau peste câțiva dintre oamenii lui Gregor Clegane. În lupta iscată între ei, cei din urmă sunt uciși, dar Sandor este rănit. Rana i se infectează, dar Arya refuză să îi ofere o moarte rapidă și îl părăsește sub un copac. Într-un port, ea găsește o corabie aparținând Orașului Liber Braavos, dar aceasta refuză să o ducă spre nord. Când folosește moneda pe care i-o dăduse Jaqen H'ghar, căpitanul devine binevoitor și o ia la bord, dar nu o duce spre nord, ci spre Braavos.
Sudul / Debarcaderul Regelui
Davos Seaworth este aruncat de ape pe o insulă stâncoasă din marea îngustă, după ce a fost aproape să moară în Bătălia de la Apa Neagră. El este găsit de oamenii lui Stannis și dus la Piatra Dragonului. Davos o învinuiește pe preoteasa roșie Melisandre pentru înfrângerea lui Stannis și plănuiește să o omoare, dar este încarcerat pentru trădare. Melisandre îi dezvăluie lui Davos că înfrângerea lui Stannis se datorează faptului că ea nu a fost implicată în bătălie și îi cere să fie onest cu regele. De asemenea, îi povestește despre zeul ei, R'hllor, Stăpânul Luminii și al Focului, și despre dușmanul acestuia, Stăpânul Întunericului și al Frigului, a căror luptă durează de la începutul lumii. Stannis îl eliberează pe Davos și îi cere să-i devină Mână, lucru pe care acesta îl acceptă.
Debarcaderul Regelui își revine după ce a scăpat de amenințarea lui Stannis Baratheon, iar Tyrelli sunt aclamați ca eliberatori. Regele Joffrey acceptă să încalce jurământul făcut Sansei Stark și promite să se însoare cu lady Margaery Tyrell. Libertatea Sansei este de scurtă durată, căci este obligată să se mărite cu Tyrion Lannister. Tyrion a fost desfigurat în bătălie, pierzându-și nasul, dar o tratează frumos pe Sansa. Tywin a devenit Mână, dându-i lui Tyrion doar un rol de sfetnic. Balon Greyjoy din Insulele de Fier îi oferă lui Tywin un tratat de alianță, dar acesta îl refuză.
La Piatra Dragonului, Melisandre vrea să sacrifice sânge regal pentru a trezi 'dragonii de piatră', despre care crede că sunt statuile gigantice care străjuiesc castelul. Stannis dă focului ei sânge din sângele său și numește trei oameni pe care îi dorește morți: Balon Greyjoy, Joffrey Baratheon și Robb Stark. (Cronologic, acest eveniment are loc înaintea Nunții Roșii.)
Degețel pleacă de la Debarcaderul Regelui către Eyrie, pentru a se însura cu lady Lysa Arryn și a-i oferi regelui Jeoffrey sprijinul său.
La Debarcaderul Regelui se află despre moartea lui Robb Stark în timpul Nunții Roșii, precum și despre moartea lui Balon Greyjoy, care a căzut de pe un pod. În timpul nunții dintre Margaery și Joffrey, acesta din urmă se sufocă și moare. Tyrion bănuiește că regele a fost otrăvit și verifică pocalul, înainte să realizeze că poate fi chiar el acuzat de crimă. Sora lui, Cersei, cere arestarea și judecarea lui. Soția lui, Sansa, este scoasă din castel de Degețel, cu ajutorul lui Ser Dontos, fiind dusă în Eyrie.
Davos Seaworth învață să citească și să scrie. El primește de la Rondul de Noapte un mesaj în care regelui Stannis îi este cerut ajutorul împotriva armatei lui Mance Rayder. Reușita vrăjilor Melisandrei l-a convins pe Stannis să îl sacrifice pe Edric Storm pentru a trezi dragonii, dar Davos îl ajută pe acesta să fugă.
Jaime Lannister și Brienne din Tarth ajung la Debarcaderul Regelui, unde află că fratele lui Jeoffrey, Tommen, a moștenit tronul, dar încă nu a fost încoronat, că Tyrion este judecat pentru uciderea lui Jeoffrey, iar Casa Tyrell o consideră pe Brienne responsabilă pentru moartea regelui Renly. Jaime devine Lord Comandant al Gărzii Regelui, refuzând oferta tatălui său de a fi făcut moștenitor la Casterly Rock și, de asemenea, refuzând să creadă în pretențiile lui Cersei că Tyrion l-a ucis pe Joffrey.
Tyrion pare condamnat, căci Cersei a adus o sumedenie de martori care să vorbească împotriva lui, inclusiv pe Varys (maestrul șoaptelor, echivalentul șefului serviciilor secrete) și pe Shae (târfa lui Tyrion). Tyrion este abordat de lordul Oberyn Martell din Dorne, care se oferă să lupte pentru el împotriva campionului lui Cersei, Ser Gregor Clegane, "Muntele care Călărește". Lupta are loc și, în mod surprinzător, Oberyn se dovedește mai bun, dar se joacă prea mult cu Gregor și, în cele din urmă, face o greșeală și e omorât de acesta. Tyrion este condamnat la moarte, dar evadează din celula sa cu ajutorul fratelui său, Jaimie, și a lui Varys. Înainte de a părăsi castelul, Tyrion află de la Jaimie că prima lui soție, pe care o iubise mult înainte ca tatăl său să îi dezvăluie că era o prostituată plătită, era de fapt o fată onorabilă de fermier. Tyrion consideră acest lucru o trădare de neiertat din partea fratelui și a tatălui său, jurându-le amândurora răzbunare. Prima dintre ele, asupra tatălui său, este pusă în practică în timpul evadării, Tyrion omorându-l cu o arbaletă.
Jaime îi dă Briennei spada pe care lordul Tywin a făcut-o din lama de oțel valyrian a săbiei lui Eddard Stark și o trimite să își îndeplinească jurământul făcut ladyei Catelyn, de a le găsi pe Arya și pe Sansa și de a le aduce acasă. De asemena, îi dezvăluie că motivul pentru care el și-a încălcat propriu jurământ, omorându-l pe regele Aerys cu mult timp în urmă, a fost acela că regele plănuia să distrugă orașul. Astfel, el a ales să poarte pecetea infamiei tot restul vieții pentru a salva oameni nevinovați.
La Eyrie, Sansa trăiește cu frică, datorită prihozei crescânde a mătușii ei, Lysa. Degețel o salvează de actuala lui soție, pe care o împinge în prăpastie prin 'poarta lunii'. Sansa află că Degețel i-a spus Lysei să își otrăvească soțul, pe Jon Arryn, și să dea vina pe Lannisteri.
Pe Zid
Un detașament al Rondului de Noapte așteaptă vești de la Qhorin Halfhand și Jon Snow. Detașamentul este atacat de legendarele creaturi ale gheții, dar reușește să se retragă. Samwell Tarly îl ucide pe unul dintre Ceilalți cu un pumnal de obsidian, sau "sticla dragonului". Rondul se regrupează la Fortăreața lui Craster, dar unii dintre frați se revoltă și îl ucid pe Lordul Comandant Jeor Mormont. Sam reușește să scape cu ajutorul uneia dintre fiicele-soții ale lui Craster, Gilly, pornind împreună către sud, spre Zid. Ei întâlnesc o ființă ciudată care călare pe un elan, Mâini Reci, care îi ajută.
Jon Snow este dus la Mance Rayder, pe care reușește să îl convingă că a dezertat din Rond. El află că Ceilalți îi împing de la spate pe sălbatici spre Zid. Mance caută legendarul Corn al Iernii, care va dărâma zidul când se va suna din el, dar nu a reușit să îl găsească. Jon nu e convins de acest lucru și evadează din rândul sălbaticilor, fugind către Castelul Negru pentru a-și avertiza frații de amenințare. Cu mulți dintre membrii Rondului morți sau lipsă, Jon trebuie să conducă o apărare firavă.
Bran Stark, Jojen și Meera Reed, evadați din ruinele Winterfellului, sunt călăuziți spre nord de visurile ciudate ale lui Bran despre cioara cu trei ochi. Ajunși la Zid, îi întâlnesc pe Samwell Tarly și pe Gilly, care îi duc la Mâini Reci. Acesta îi conduce mai departe, spre nord, în timp ce Sam revine la Castelul Negru, după ce jură că va păstra secretul despre supraviețuirea celor trei.
Armata sălbaticilor, numărând peste patruzeci de mii de luptători, ajunge la Castelul Negru și atacă Zidul. Jon conduce o apărare înverșunată, dar Rondul pare depășit. Lucrurile iau o întorsătură și mai rea când Janos Slynt îl acuză pe Jon Snow de trădare. El îl trimite pe Jon să negocieze cu Mance Rayder, ocazie cu care află că acesta se află în posesia Cornului Iernii, dar ar prefera să fie lăsat să treacă de Zid, decât să îl dărâme: fără Zid, ce îi va mai opri pe Ceilalți? În ultima clipă sosește armata lui Stannis Baratheon, care risipește armata sălbaticilor, luându-l prizonier pe Rayder. Stannis aflase despre cererea de ajutor a Rondului din scrisoarea citită de Ser Davos Seaworth, iar Melisandre a crezut că invazia sălbaticilor este preludiul revenirii Celuilalt, inamicul jurat al zeului roșu R'hllor. Stannis îi oferă lui Jon Snow Winterfellul și Nordul, dar tânărul este ales Lord Comandant al Rondului de Noapte, cu ajutorul unor manevre de culise ale lui Samwell Tarly.
În Est
Revenită la Pentos pe mare, Daenerys Targaryen află de la Ser Jorah Mormont că din orașele Golfului Sclavilor pot fi cumpărate armate de sclavi. Daenerys acceptă să dea unul dintre dragonii ei în schimbul întregii armate de sclavi ai Celor Nepătați, temuții eunuci-războinici ai Astaporului. După ce Daenerys este declarată noua lor stăpână, dragonul oferit în schimb îi arde de vii pe stăpânii de sclavi, iar Cei Nepătați pustiesc orașul. Daenerys eliberează toți sclavii Astaporului, apoi îi obligă pe conducătorii din Yunkai să își pună sclavii în slujba ei. Însă conducătorii din Meereen aleg să o sfideze, omorând copii sclavi, iar Daenerys le asediază fără succes orașul.
Daenerys descoperă în tabăra sa doi trădători: Ser Jorah Mormont și Arstan Barbă Albă. Natura trădării lor e diferită; în timp ce Mormont vindea informații despre ea lui Robert Baratheon, Arstan este un pseudonim al lui Ser Barristan Selmy, fostul Lord Comandant al Gărzii Regale, care vrea să aducă pe tronul Westerosului adevăratul moștenitor al Targaryenilor. Daenerys le oferă amândurora ocazia de a se revanșa: să se strecoare în Meereen și să elibereze scalvii, stârnind o revoltă. Acest lucru duce la căderea Meereenului, iar Daenerys îl iartă pe Barristan Selmy și îl face Lord Comandant al Gărzii Reginei. Incapabilă să se mai încreadă în Mormont, îl exilează. Daenerys se hotărăște să conducă Meereenul, pentru a învăța să devină regina de care are nevoie Westerosul.
Povestea este relatată prin intermediul a 10 personaje principale, a unui prolog și a unui epilog (primul din această serie):
- Prolog: Chett, un Frate Jurat al Rondului de Noapte
- Ser Jaime Lannister, cel mai vârstnic fiu al lui Tywin Lannister, frate cu Tyrion Lannister, ținut prizonier de Regele Nordului la Riverrun
- Jon Snow, fiul bastard al lui Eddard Stark, Frate Jurat al Rondului de Noapte
- Lady Catelyn Stark, din Casa Tully, văduva lordului Eddard Stark
- Tyrion Lannister, fiul mai mic al lui Tywin Lannister, pitic, frate cu Ser Jaime Lannister
- Prințesa Sansa Stark, fata mai vârstnică a lui Eddard și Catelyn Stark, ținută prizonieră de Regele Tronului de Fier la Debarcaderul Regelui
- Prințesa Arya Stark, fata mai mică a lui Eddard și Catelyn Stark, dispărută și considerată moartă
- Prințul Bran Stark, fiu lui Eddard și Catelyn Stark, Prinț de Winterfell, moștenitor al Nordului, considerat mort
- Samwell Tarly, fiul obez și laș al lordului Tarly și Frate Jurat al Rondului de Noapte, fost moștenitor al Horn Hillului
- Ser Davos Seaworth, un contrabandist ridicat la rang de cavaler în serviciul regelui Stannis Baratheon
- Regina Daenerys Targaryen, Născută din Furtună, din dinastia Targaryen
- Epilog: Merrett Frey, membru al numeroasei familii Frey.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)




















